Israelul a distrus mai degrabă infrastructura viitorului stat palestinian decît pe cea a teroriştilor, a declarat, vineri, John Ging, directorul operaţiunilor din Fîşia Gaza al Agenţiei ONU pentru Refugiaţii Palestinieni (UNRWA). ”Responsabilităţile ar trebui stabilite în legătură cu motivele pentru care forţele aeriene israeliene au atacat mai degrabă infrastructura statului palestinian decît cea a teroriştilor”, a precizat Ging. Potrivit oficialului UNRWA, cele mai multe pagube provocate de ofensiva israeliană sînt la infrastructura viitorului stat palestinian, dar şi la zona industrială din Fîşia Gaza. ”Diferite ministere au fost complet distruse, în timp ce zona industrială este în ruine”, a precizat el. Potrivit lui Ging, ”este importantă restabilirea încrederii oamenilor în statul de drept şi canalizarea sentimentelor oamenilor în acest sens, fie că este vorba de civili palestinieni sau israelieni”.

Premierul israelian, Ehud Olmert, l-a desemnat pe ministrul Justiţiei, Daniel Friedman, să asigure apărarea statului evreu în cazul acuzaţiilor de crime de război, formulate după ofensiva militară din Fîşia Gaza. Daniel Friedman a fost desemnat, joi, pentru a conduce o echipă interministerială care să coordoneze apărarea juridică a liderilor militari şi civili care ar putea fi chemaţi în faţa unor instanţe internaţionale. Cenzura militară a fost deja instaurată cu privire la publicarea unor date privind identitatea comandanţilor de unităţi militare care au luat parte la ofensiva din Fîşia Gaza, unde puterea este deţinută de către militanţi islamişti ai Hamas, de teamă că aceştia ar putea fi judecaţi pentru crime de război. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut, marţi, judecarea tuturor celor care se fac vinovaţi de bombardarea inacceptabilă a unor clădiri ale ONU din teritoriile palestiniene, unde au fost ucişi 1.300 de palestinieni, majoritatea civili, în cele 22 de zile cît a durat ofensiva militară. Opt organizaţii israeliene pentru apărarea drepturilor omului au cerut procurorului general al statului să deschidă o anchetă cu privire la comportamentul armatei în Fîşia Gaza, avînd în vedere amploarea pagubelor aduse populaţiei civile. Statul evreu susţine că armata israeliană a încercat să evite uciderea de civili, în condiţii grele de luptă, în zone urbane, imputînd mişcării Hamas victimele civile şi acuzînd grupurile înarmate palestiniene că au efectuat, în mod deliberat, operaţiuni în zone intens populate de civili.

Muammar Gadhafi propune înfiinţarea statului israeliano-palestinian Isratina

Amploarea şi consecinţele şocante ale violenţelor din ultima confruntare israeliano-palestiniană, confirmă necesitatea unei rezolvări a aşa-numitei crize a Orientului Mijlociu, susţine liderul libian, Muammar Gadhafi, care propune înfiinţarea unei Isratine, într-un articol publicat de “New York Times”. În pofida eforturilor diplomatice disperate, soluţia unei păci durabile între israelieni şi palestinieni este posibilă, dar aceasta nu se va realiza prin retorica supralicitată a divizării, scrie liderul libian.

Deşi durează de mulţi ani, conflictul israelo-palestinian nu a existat dintotdeauna, însuşi numele Palestina fiind utilizat în trecut chiar şi de către evrei, referindu-se la întreaga regiune, pînă în 1948, cînd a apărut statul Israel. De-a lungul secolelor, atît musulmanii, cît şi evreii au fost supuşi persecuţiilor, oferindu-şi reciproc sprijin. Zona este locuită de populaţii diferite, cu reguli care trec de la un trib, grup etnic sau naţiune la alta şi suferă schimbări şi influenţe din toate direcţiile, ceea complică lucrurile în contextul în care vreuna dintre părţi pretinde că ar fi proprietara teritoriului. Evreii au fost supuşi persecuţiilor din partea egiptenilor, romanilor, englezilor, ruşilor, babilonienilor şi mai recent germanilor şi au dreptul la propriul stat. Palestinienii, urmăriţi şi ei de o istorie aspră, pretind că oraşele de coastă, Haifa, Acre, Jaffa şi altele le-au fost transmise din generaţie în generaţie de străbunii lor, pînă de curînd. Evreii revendică, la rîndul lor, Cisiordania şi Fîşia Gaza, considerînd că Cisiordania este Iudeea şi Samaria, porţiuni din teritoriul lor, chiar dacă aici a fost înfiinţată Autoritatea Palestiniană.

Soluţia înfiinţării unui stat arab în apropierea Israelului, ar fi un risc imens din punct de vedere al securităţii acestui stat, iar un stat palestinian în Cisiordania sau Fîşia Gaza nu va rezolva problema refugiaţilor. Nici ideea împărţirii Cisiordaniei între evrei şi arabi, cu zone de tampon între ei, nu ar funcţiona, întrucît acestea simbolizează excluderea şi alimentează tensiunile, în condiţiile în care israelienii şi palestinienii au devenit interdependenţi economic şi politic. Astfel, singura soluţie posibilă este o stare permanentă de război sau un compromis, în cadrul unui stat pentru toţi, o Isratina, unde toţi să simtă că trăiesc în aceste teritorii disputate.