Eforturile ONU pentru a ajuta persoanele afectate de dezastrul nuclear de la Cernobîl, din urmă cu două decenii, ar trebui să se concentreze pe dezvoltare, în loc de tratarea acestora ca victime, a declarat un oficial al organizaţiei. Adunarea Generală ONU a adoptat, marţi, o rezoluţie care prevede ca activitatea organizaţiei să treacă de la simpla asistenţă umanitară la asistenţa pentru dezvoltare. Rezoluţia va proclama următorii 10 ani “deceniu pentru recuperare şi dezvoltare susţinută” pentru zona din Ucraina unde a explodat, în 1986, unul dintre reactoarele nucleare ale centralei de Cernobîl şi pentru regiunile învecinate din Belarus şi Rusia. “Tratarea rezidenţilor ca victime a generat fatalism şi apatie”, a declarat Cihan Sultanoglu de la Programul ONU pentru Dezvoltare, la o conferinţă de presă. Ea a adăugat că provocarea în următorul deceniu va fi reconstruirea încrederii în sine a populaţiei. Proiectul de rezoluţie exprimă susţinerea pentru campaniile UNDP, inclusiv pentru eforturile de a combate alcoolismul şi fumatul, care, potrivit agenţiei, reprezintă un risc mai mare pentru sănătate decît radiaţiile şi de a încuraja dezvoltarea culturilor de legume rezistente la radiaţii.

Estimările numărului morţilor provocate de radiaţii în urma celui grav accident nuclear din lume variază. Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că în jur de 9.000, în timp ce Greenpeace face referire la un total de 93.000. Aproximativ 20.000 de rezidenţi au fost evacuaţi numai din Ucraina, deşi accidentul a afectat grav şi Belarusul. Experţii studiază încă efectele pe termen lung asupra sănătăţii, în special incidenţa cancerului la tiroidă. În 2005, un raport ONU a conchis că impactul dezastrului asupra sănătăţii este mai puţin grav decît temerile iniţiale şi că o “cultură a dependenţei” s-a dovedit mai rea decît consecinţele concrete al accidentului.