Viitorul constructorului de maşini Opel este în centrul unui joc de poker diplomatic între SUA, acuzate că sabotează dosarul şi Guvernul german, strîns cu uşa din cauza apropiatelor alegeri. Tonul a urcat foarte sus, după opt ore de negocieri nocturne fără rezultat, la Berlin, încît ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, a promis că îi va telefona omologului său american, Hillary Clinton.

În opinia oficialilor de la Berlin, gigantul General Motors a anunţat în ultimul moment că are nevoie de urgenţă nu de 1,5 miliarde de euro ajutoare pentru Opel, sumă deja aprobată de Guvernul german, ci de 1,8 miliarde. În plus, administraţia de la Washington nu a trimis la aceste negocieri decît un consilier tehnic de la Departamentul Trezoreriei. “Trezoreria americană ar fi putut să-şi dea mai mult interesul, atunci cînd şi-a ales reprezentantul”, a criticat Karl-Theodor zu Guttenberg, ministrul german al Economiei, în mod obişnuit un americanofil. În general, atitudinea americană a fost considerată prea puţin transparentă de către germani. “Cred că şi bariera lingvistică a fost importantă. Nu ştiu dacă acest trimis al Trezoreriei vorbea o boabă de germană sau dacă mai fusese vreodată în Germania. Există indicii destul de clare pentru a spune că partea americană nu a luat foarte în serios această problemă”, a apreciat Christoph Stuermer, analist pentru industria auto la Global Insight. De partea germană, nici secretarul de stat din Ministerul Economiei, Jochen Homann, trimis la negocieri, nu este un vorbitor prea strălucit de limbă engleză.

SUA au respins toate aceste critici, un oficial guvernamental afirmînd, sub acoperirea anonimatului, că ţara a fost reprezentată cum se cuvine şi partea americană a încercat, într-adevăr, să aibă o atitudine constructivă. Potrivit oficialilor americani, este o problemă între Opel şi Guvernul german, nu între Trezoreria americană şi guvernul German. În orice caz, Berlinul a căzut de sus, pentru că pînă acum se mîndrea cu buna înţelegere dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Barack Obama. Însă, de această dată, aşa cum se întîmplă în dosare economice importante, interesele lor diferă. Pe de o parte, SUA fac totul pentru a evita falimentul celui mai mare constructor de maşini american, în care au injectat deja miliarde de dolari. Pe lîngă aceste sume, pentru ei, 300 de milioane de euro în plus nu reprezintă mare lucru, iar Opel este un subiect marginal. Pe de altă parte, autorităţile de la Berlin tratează dosarul Opel avînd în minte alegerile legislative din luna septembrie, care paralizează coaliţia aflată la putere, formată din cele două mari partide rivale SPD (social-democraţi) şi CDU (conservatori). Oficialii de la Berlin şi Washington au cel puţin două lucruri în comun. Merkel şi Obama au promis salariaţilor din industria auto că nu îi vor abandona.