Medicina din România, nu de puţine ori extrem de criticată, demonstrează că poate avea şi reuşite, multe dintre ele salvatoare pentru pacienţi care nu mai aveau nicio şansă la viaţă. Cancerul este o maladie de temut pentru care nu au fost găsite remedii, însă lupta continuă aproape până în ultimele clipe. Se fac eforturi supraomeneşti pentru ca durata de supravieţuire a bolnavilor să fie cât mai mare: intervenţii chirurgicale repetate, extrem de complexe, tratamente citostatice agresive. De la an la an, operaţiile care vin să stopeze multiplicarea celulelor maligne sunt din ce în ce mai complexe. Se ajunge până la extirparea multiplă de organe şi structuri. În America, asemenea intervenţii sunt de rutină, însă, în Europa, ele sunt mult mai rare. În ţara noastră, în ciuda costurilor mici ce sunt acordate, numărul lor este în creştere. Gabriel Mitulescu, medic primar specializat în chirurgie oncologică, susţine că îi depăşim pe europeni cu cele 450 de operaţii de extirpare multiplă de organe şi structuri: “Am operaţii după care pacienţii trăiesc timp de 11 ani. Prima am făcut-o în 2000”. O intervenţie extrem de complexă a fost efectuată, nu demult, la Spitalul “Sf. Maria” din Capitală. Unui bărbat de 34 de ani cu cancer care invadase masiv toate structurile şi organele din bazin, inclusiv osul sacru, până în apropierea măduvei spinării, i s-a extirpat toată zona afectată, inclusiv o parte a coloanei vertebrale. Nicolae Androne, tată a doi copii, a fost internat la Spitalul “Sf. Maria” din Bucureşti în urmă cu trei săptămâni, fiind diagnosticat cu recidivă a cancerului rectal. Pentru a-l salva, medicii i-au făcut o operaţie extrem de complexă, ce a durat aproape zece ore şi care poate fi considerată unică din punct de vedere al dimensiunilor zonei extirpate. La trei săptămâni distanţă, echipa multidisciplinară care l-a operat pe bărbat, formată din zeci de medici şi asistente, a oferit detaliile intervenţiei încheiate cu succes.

ŞANSĂ UNICĂ “Asemenea pacienţi beneficiază de o singură şansă, respectiv extirparea în întregime a ţesutului neoplazic, chiar dacă asta înseamnă extirparea tuturor structurilor şi organelor din pelvis. Deci se punea problema extirpării osului sacru aproape în totalitate. Extirpări de os sacru s-au mai făcut, dar nu de acest nivel. Acesta a fost motivul pentru care am avut nevoie de doctorul Dan Nica, neurochirurg”, a declarat şeful echipei medicale, Gabriel Mitulescu. Potrivit lui, prin extirparea tuturor organelor afectate, pacienţii au şanse de vindecare. “Până nu cu mult timp în urmă, aceşti bolnavi erau consideraţi deasupra resurselor terapeutice şi se pierdeau. Pacienţii se pierdeau pentru că radioterapia nu poate fi eficientă la o cantitate atât de mare de ţesut canceros. Şansa pacientului a fost că nu avea metastaze în altă parte a corpului. Am sperat de la început ca prin această intervenţie să îl putem vindeca extirpând întregul ţesutul neoplazic. Sigur că este o operaţie extrem de dificilă. La sfârşitul intervenţiei, ne trezim cu o cavitate din care lipsesc toate structurile şi organele şi aici a intervenit echipa doctorului Stângu Cătălin, de la chirugie plastică şi reconstructivă, care a încercat să mai repare din “stricăciunile” făcute de operaţia noastră. Altfel spus, s-a extirpat tumora, împreună cu canalul anal, cu intestinul gros, cu vezica urinară, cu prostata, cu glandele siminale, cu porţiunea terminală a ureterelor, cu sistemul limfoganglionar din pelvis, cu muşchii care căptuşesc pereţii interni ai pelvisului şi cu sistemele vasculare iliace interne care irigau aceste organe. Practic, de la ombilic în jos, s-au extirpat toate organele şi structurile”, a explicat chirurgul Mitulescu.

DR. MITULESCU A SUBLINIAT CĂ OPERAŢIA ARE CONSECINŢE SEVERE, ÎNSĂ, LA UN CANCER ATÂT DE EXTINS, CHIRURGIA TREBUIE SĂ FIE EXTREM DE AGRESIVĂ, CHIAR DACĂ ESTE MUTILANTĂ.

“Pacientul va purta toată viaţa o derivaţie fecală şi o derivaţie urinară la nivelul abdomenului. Şi ar trebui menţionat şi aportul esenţial al unor echipe de psihologi care au consiliat pacientul ca să-şi poată regăsi o viaţă aproape normală. Din experienţa a sute de cazuri operate, putem spune că pacienţii pot trăi în condiţii destul de bune. Oricum, trăiesc”, a adăugat dr. Mitulescu. Potrivit chirurgului, pacientul poate să meargă, poate să stea în şezut, să mănânce fără a avea regim alimentar, după finalizarea tratamentului citostatic postoperator. De asemenea, el va putea şofa, datorită neurochirurgului, care “a avut grijă de toate terminaţiile nervoase”. „Poate spera la o viaţă în bune condiţii. Va urma, timp de şase luni, un tratament citostatic, iar apoi, dacă lucrurile merg bine, şi sperăm să fie aşa, vom face reconstrucţia continentă de vezică, din ultima porţiune a intestinului subţire şi o porţiune a intestinului gros”, a spus dr. Gabriel Mitulescu.

Pacientul - prezentat jurnaliştilor odată cu detaliile operaţiei - s-a arătat optimist. “Sper ca lucrurile să evolueze bine. Uitaţi, merg, mă plimb, stau pe scaun - sigur, acum, pe un colac. Am doar aceste două pungi după mine. În rest, totul este în regulă”, a spus bărbatul.

PERFORMANŢĂ PROST PLĂTITĂ

Managerul unităţii sanitare, prof. dr. Narcis Copcă, a spus că pentru acest caz rezolvat, cum este încadrat de Şcoala Naţională de Management Sanitar, spitalul va primi 1.450 de lei, în vreme ce, în America, o astfel de operaţie costă câteva sute de mii de dolari, iar în Europa, în cele câteva centre în care se face, costă câteva sute de mii de euro.