Dacă ați crezut că doar în România exista problema încălcării dreptului la viață privată și că doar la noi societățile de telecomunicații și internet erau asaltate de cereri de la structurile statului cu privire la furnizarea de date despre existența unor convorbiri între X sau Y persoane, v-ați înșelat. În emisiunea „Știrea Zilei“ difuzată, joi seară, la Neptun TV, în care moderatorul Adriana Teodoru i-a avut ca invitați pe avocatul Lucian Bolcaș, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității „Ovidius“, conf. univ. dr. George Șerban, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, șeful secției Eveniment a cotidianului „Telegraf“, Răzvan Mihăilescu, și analistul politic Camelia Spătaru, s-a vorbit despre efectele Legii „Big Brother“ (Legea 82/2012) și despre motivele pentru care ea a fost declarată neconstituțională. Amintim că, miercuri, Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei de a declara neconstituțională Legea „Big Brother“, prin care operatorii de telefonie mobilă nu mai au nici obligația, dar nici posibilitatea legală de a reține anumite date generate sau prelucrate în cadrul activității lor și de a le pune la dispoziția organelor judiciare și a celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Ce se întâmplă mai departe cu informațiile care au fost folosite de serviciile secrete românești, ce se întâmplă cu listele care le-au fost puse la dispoziție acelorași servicii sau care sunt urmările declarării legii ca neconstituțională au fost doar câteva dintre întrebările care au fost puse, însă doar unele dintre ele au primit răspuns. Și dacă ar fi existat un reprezentant al serviciilor în studio, tot nu ar fi divulgat asemenea informații.

RĂSPUNSURI VAGI Despre interferența serviciilor din România în procese am putea scrie pagini întregi, însă rămâne întrebarea ce se va întâmpla cu datele care au fost reținute de către serviciile de telefonie și internet. Vor fi distruse sau vor fi stocate în continuare? Am avut curiozitatea de a întreba acest lucru societățile din domeniu. Dacă unele ne-au oferit răspunsuri vagi și incomplete, altele au refuzat să dea curs solicitării noastre. Mai exact, Vodafone a spus că nu poate oferi date în acest sens, în timp ce Romtelecom/Cosmote și Orange ne-au transmis că respectă legislația României, inclusiv decizia CCR care spune că Legea „Big Brother“ este neconstituțională. Niciuna dintre societăți nu ne-a spus însă dacă va recurge la ștergerea datelor care au fost stocate. Cert este că, potrivit avocatului Lucian Bolcaș, din momentul declarării neconstituționalității legii, asemenea probe nu mai pot fi folosite în instanță. Mai mult, el spune că, în viitor, numai un judecător poate emite un mandat cu privire la obținerea unor anumite date și înregistrări, dacă există. Asta înseamnă că nu vor mai exista procese pe rolul instanțelor care să pornească de la presupunerile că în cadrul unor conversații purtate de două persoane s-a vorbit folosindu-se coduri?

Mii de mandate de interceptare

În 2013, în România, au fost emise peste 3.000 de mandate de interceptare pe siguranța națională și astea sunt doar informații care au ajuns la urechile noastre. Prin comparație, cotidianul „The Guardian“ a realizat un tabel în care a inclus la categoria metadate (conținutul convorbirilor) şi mandatele pentru informaţii precum nume şi adrese. Informaţiile includ date atât din raportul Vodafone, cât şi disponibile de la autorităţile naţionale. Un singur mandat poate viza, însă, sute de persoane şi dispozitive, în timp ce o singură persoană poate fi ţinta mai multor mandate. Potrivit „The Guardian“, Malta este una dintre cele mai spionate ţări din Europa. Vodafone a procesat 3.773 de cereri pentru metadate la o populaţie de numai 420.000 de oameni. În Italia, unde activităţile Mafiei necesită un nivel mai ridicat de supraveghere, Vodafone a primit 606.000 de cereri pentru metadate, mai mult decât în oricare altă ţară. Spania, unde autorităţile au avut de luptat cu atacuri ale teroriştilor islamişti şi basci, Vodafone a primit peste 24.000 de mandate pentru conţinut. Agenţiile din Cehia au transmis aproape 8.000 de cereri pentru conţinut. După Italia, Cehia este ţara cu cea mai ridicată accesare de metadate, vizate de 196.000 de mandate. Tanzania, una dintre puţinele ţări africane în care activează Vodafone, a emis 99.000 de mandate pentru metadate. Tabelul întocmit de cotidianul britanic notează la România: „Este ilegală dezvăluirea oricărui aspect despre modul în care se efectuează interceptările“. Probabil s-ar speria oricine dacă s-ar afla astfel de informații. În plus, dacă în alte state procedurile prin care se realizează interceptările sunt probabil legale, la noi e totul special. Având în vedere cum funcționează sistemul, cel mai probabil, pentru că organele de cercetare penală nu ar fi putut solicita informații pentru a începe filarea unei persoane, le obțineau de la Serviciul Român de Informații, care „scăpa“ astfel de date.