O expoziţie dedicată marelui sculptor Constantin Brâncuşi, în această iarnă, la Paul Kasmin Gallery, din New York, a generat controverse în rândul criticilor de artă, precum şi al colecţionarilor potenţiali cumpărători. Aceştia sunt de părere că anumite lucrări realizate după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

FALS VS. AUTENTIC Brâncuşi, care făcea senzaţie cu sculpturile sale avangardiste în urmă cu un secol, în 1913, la Armory Show din New York, tulbură din nou lumea artistică a metropolei, potrivit site-ului publicaţiei „Wall Street Journal“. Cinci mulaje din bronz realizate după ipsosuri originale create de artistul român compun expoziţia care este rezultatul unui acord încheiat recent de galeristul newyorkez şi fundaţia care administrează moştenirea lăsată de Brâncuşi. Comerciantul de artă newyorkez speră să vândă una sau două dintre cele cinci lucrări, evaluate la 2,5 milioane de dolari fiecare, mai ales că, deşi nu este o expoziţie cu vânzare, s-au arătat interesaţi mai mulţi renumiţi colecţionari de artă.

Totuşi, o problemă rezultă din faptul că nu toată lumea consideră că acele opere sunt autentice, expoziţia reaprinzând o dezbatere mai veche cu privire la legitimitatea sculpturilor create după moartea unui artist. Disputele despre autenticitatea sculpturilor postume au afectat şi alte nume şi opere celebre, precum balerinele din bronz ale lui Edgar Degas. Ele au ridicat o serie nouă de întrebări despre valoarea unei opere pe care un artist nu ar fi atins-o sau nici măcar nu ar fi intenţionat vreodată să o realizeze.

Brâncuşi nu a autorizat niciodată în vreun testament creaţia de opere adiţionale, aşadar criticii spun că orice operă de artă făcută după moartea lui reprezintă nu doar o neînţelegere a naturii operei sale, ci şi o copie „pângărită", care ameninţă să submineze moştenirea sculptorului şi piaţa obiectelor de artă.

Pe de altă parte, însă, cele cinci sculpturi de la galeria newyorkeză au fost create legal, cu aprobarea fundaţiei care administrează moştenirea lui Brâncuşi, reprezentând mulaje după sculpturile din ghips găsite în atelierul lui Brâncuşi. Lucrările au fost realizate între 1992 şi 2010, în topitoria Susse din apropiere de Paris.

O TREIME DIN PREŢUL UNEI SCULPTURI ORIGINALE Operele originale de Brâncuşi, care nu apar pe piaţă prea des, pot atinge la licitaţii preţuri de peste 25 milioane de dolari. Galeristul Paul Kasmin consideră că un mulaj postum după o operă brâncuşiană ar putea atinge până la o treime din preţul unei sculpturi originale.

Opere brâncuşiene postume au intrat deja în colecţia unor instituţii prestigioase, precum Muzeul „Norton Simon“ din Pasadena, California. Astfel de opere au fost cumpărate şi de colecţionari celebri, precum Nelson Rockefeller, care deţine un mulaj după sculptura brâncuşiană „Pasărea în văzduh".

Expoziţia newyorkeză, care este o celebrare a moştenirii artistice a lui Brâncuşi, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Armory Show (Expoziţia Internaţională de Artă Modernă), nu precizează în mod direct în textul afişat pe perete faptul că sculpturile au fost create după moartea sculptorului. Datele la care au fost realizate cele cinci opere sunt notate în lista obiectelor expuse în galerie, mult mai mică, dar şi în catalogul expoziţiei.

Operele postume generează adeseori dezbateri şi controverse - mai puţin, totuşi, dacă dorinţele artistului au fost clare din acest punct de vedere.

Întrebări despre moştenirea lui Brâncuşi au apărut la puţin timp după moartea sa, în 1957. Artistul a cerut ca tot ce se afla în atelierul său să revină statului francez, însă i-a numit drept reprezentanţi legali şi moştenitori oficiali pe vecinii săi din Paris, care au lucrat pentru el şi care l-au îngrijit la bătrâneţe. Nepotul şi moştenitorul acestora, Theodor Nicol, un cetăţean canadian de origine română, deţine în prezent drepturile de autor. Brâncuşi nu a fost niciodată căsătorit şi a locuit singur.

Dintre cele 70 de ghipsuri rămase după moartea lui Brâncuşi în atelierul său, moştenitorii artistului au decis ca 22 să suporte ediţii postume, a precizat Jean-Jacques Neuer, avocatul Fundaţiei Brâncuşi din Paris.

Bazându-se pe legea franceză şi pe decizia moştenitorilor, operele pot fi produse în ediţii de câte trei, cinci sau opt piese, a precizat acelaşi avocat, potrivit căruia fundaţia a produs 40% din totalul operelor brâncuşiene postume apărute pe piaţă până acum.

Născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a decedat pe 16 martie 1957, la Paris. A fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.