Cadrele didactice universitare consideră că pregătesc studenţii pentru a face faţă pe piaţa muncii, însă tipul de absolvent propus de ei nu coincide cu modelul dorit de angajatori, prin prisma celor mai importante abilităţi şi cunoştinţe, firmele fiind nevoite să organizeze cursuri de pregătire. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a lansat, ieri, raportul „Barometrul calităţii - 2009”, în care analizează, printre altele, şi opinii privind cuprinderea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă. Astfel, cadrele didactice consideră că primele cinci cunoştinţe şi abilităţi la a căror formare contribuie, în mare şi foarte mare măsură, facultatea la care predau ei sunt abilitatea de a sintetiza informaţiile primite (80%), gândirea analitică (79%), abilitatea de a folosi computerul şi noile tehnologii (79%), capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere (77%) şi capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite (75%), se arată în raport. Pe de altă parte, în opinia angajatorilor, primele cinci cunoştinţe şi abilităţi pe care un absolvent trebuie să le aibă sunt: capacitatea de a se organiza la locul de muncă (97%), capaciatea de a lucra în echipă (96%), capacitatea de a comunica (cu colegii, superiorii, clienţii etc.) (96%), punctualitatea (93%) şi moralitatea (90%). Totodată, 59% dintre cadrele didactice sunt de părere că învăţământul românesc este cel puţin la fel de bun precum cel din Europa de Vest, în timp ce doar 41% dintre studenţi susţin un astfel de punct de vedere. Comparând situaţia cu cea din universităţile europene, primul procent (59%) este mai credibil, cel puţin în domeniile legate de formarea în profesii bine conturate, cum sunt medicina, ingineria, etc.. Analizând percepţiile studenţilor cu privire la cunoştinţele şi abilităţile pe care se aşteaptă să le dobândească în timpul facultăţii, s-a constatat că acestea se suprapun parţial, atât pe configuraţia de cunoştinţe şi abilităţi a angajatorilor, cât şi pe cea propusă de cadrele didactice.