Principalele mişcări de opoziţie din Azerbaidjan au respins joi rezultatele alegerilor prezidenţiale, cîştigate de actualul preşedinte. Aceste partide au boicotat scrutinul pentru a denunţa persecuţia opoziţiei de către autorităţile azere, presiunile exercitate asupra presei şi falsificarea alegerilor precedente. “Nu recunoaştem legitimitatea acestor alegeri şi a acestui Guvern”, a declarat Ali Keremli, liderul partidului Frontul Popular, după victoria lui Ilham Aliev, cu 89% din voturi. Niciunul dintre ceilalţi şase candidaţi nu a reuşit să obţină mai mult de 3% din sufragii, Iqbal Agazade, clasat pe locul doi, a obţinut 2,78% dintre voturi. Opoziţia au mai precizat că autorităţile azere au respins solicitarea lor de a manifesta sîmbătă.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a catalogat la rîndul său scrutinul din Azerbaidjan drept nedemocratic. “Scrutinul nu a reflectat principiile unor alegeri cu adevărat pluraliste şi democratice”, au notat cei 400 de observatori ai OSCE, între care au figurat şi membri ai Consiliului Europei şi ai UE. Misiunea a remarcat şi absenţa unei veritabile competiţii electorale. Observatorii au constatat în acelaşi timp progrese considerabile în raport cu alegerile precedente şi regretă că opoziţia nu a participat la vot.

Ilham Aliev, în vîrstă de 46 de ani, a fost ales pentru prima oară în 2003, succedîndu-i tatălui său, Heydar Aliev, fost agent KGB şi membru al Partidului Comunist Sovietic, care a fost preşedintele ţării din 1991. Azerbaidjanul, o ţară din Caucaz bogată în hidrocarburi, este curtată atît de Rusia, cît şi SUA, care încearcă să dispună de acces la vastele sale resurse energetice din Marea Caspică.