AJUTOR CONDIŢIONAT Liderul principalului partid elen de opoziţie Noua Democraţie a cerut, din nou, ca premierul Giorgios Papandreou să demisioneze, pentru deblocarea crizei politice din ţară. Preşedintele partidului Noua Democraţie Antonis Samaras a declarat după o întâlnire cu preşedintele Karolos Papoulias că, dacă premierul va demisiona, „totul se va debloca”. Acesta nu a precizat dacă se va alătura Guvernului de unitate naţională, aşa cum a propus Giorgios Papandreou, dar a precizat că este „hotărât să ajute”. Anterior, Antonis Samaras a anunţat că refuză sa facă parte dintr-un guvern de uniune naţională. Acesta a declarat că actualul premier este periculos pentru Grecia şi a cerut convocarea de alegeri imediate. În replică, Giorgios Papandreou a subliniat că alegerile trebuie să aştepte până după aprobarea pachetului de salvare oferit de UE.

Două sondaje de opinie date publicităţii sâmbătă sugerează că grecii ar prefera un Guvern de uniune naţională în locul alegerilor anticipate şi susţin în proporţie de 80% menţinerea în Zona Euro. Premierul Papandreou, va demisiona după ce componenţa noului Guvern de coaliţie va fi decisă. Şedinţa de ieri a Cabinetului a fost ultima cu Papandreou ca prim-ministru. Şedinţa s-a concentrat pe probleme legate de reuniunea Zonei Euro de azi, la care ministrul de Finanţe Evangelos Venizelos va reprezenta Grecia. Acesta ar putea să-şi menţină funcţia în noul Guvern. Printre candidaţii pentru postul de premier figurează Petros Moliviatis şi Loukas Papaimos.

FĂRĂ VIITOR Peste două treimi dintre germani sunt de părere că Grecia nu are viitor în Zona Euro. La întrebarea „Mai are Grecia un viitor în Zona Euro, în opinia dumneavoastră?”, 68% din cele 1.007 persoane chestionate au răspuns „Nu”, iar 27% „Da”, potrivit unui sondaj publicat duminică de săptămânalul „Focus”. Acest sondaj a fost realizat adică la o zi după anunţul premierului Papandreou, care a surprins pe toată lumea, cu privire la organizarea unui referendum în ţara sa, şi înainte ca el să revină asupra acestei idei. Incertitudinea politică era, în perioada respectivă, copleşitoare, iar liderii europeni vorbeau tot mai insistent despre o ieşire a Greciei din Zona Euro. În plus, 71% dintre germani doresc să fie consultaţi în cazul unei noi decizii importante, ce implică Germania, pentru Zona Euro, potrivit unui alt sondaj publicat ieri de „Bild”.

PREDICŢII Europa va avea nevoie de un deceniu pentru a depăşi actuala criză a datoriilor suverane, a declarat cancelarul german Angela Merkel. „Rezolvarea crizei datoriilor suverane este o cale care necesită multe eforturi şi pe care va trebui să avansăm pas cu pas”, a afirmat cancelarul Merkel într-un video-interviu publicat pe site-ul Guvernului german a doua zi după încheierea summit-ului G20. Angela Merkel a cerut tuturor ţărilor din Zona Euro să introducă prin lege plafoane privind nivelul deficitului. Summit-ul G20 a permis trasarea unei liste cu măsuri necesare pentru a consolida creşterea economică şi contribuţia la Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar nu le-a detaliat. Premierul italian Silvio Berlusconi a acceptat monitorizarea FMI, iar omologul său elen Giorgios Papandreou a reuşit câştigarea votului de încredere în Parlament, după ce a acceptat termenii pachetului de salvare oferit de UE.

STABILITATE MONDIALĂ China şi-a reiterat încrederea că Europa va depăşi criza datoriilor de stat, adăugând că stabilitatea Zonei Euro este de importanţă crucială pentru revenirea economiei globale. În comunicatul oficial privind participarea preşedintelui Hu Hintao la summit-ul G20 de la Cannes, oficialii de la Beijing nu au făcut niciun comentariu privind creşterea investiţiilor Chinei în Europa. Zona Euro încearcă să convingă China să contribuie la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară, fondul de susţinere a statelor cu probleme din blocul monetar. Liderii europeni au convenit la finele lunii septembrie un plan de rezolvare a crizei datoriilor de stat, pe trei direcţii principale, respectiv consolidarea Facilităţii de Stabilitate la 1.000 de miliarde de euro, reducerea datoriilor Greciei cu 100 de miliarde de euro şi crearea unor vehicule investiţionale speciale care să atragă bani pe pieţele europene de obligaţiuni. Printre investitorii vizaţi de aceste vehicule se numără marile economii emergente, inclusiv China. Europa este cea mai mare piaţă de export a Chinei, care controlează cele mai mari rezerve valutare din lume, evaluate la 3.200 miliarde de dolari.