Opoziţia faţă de realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad s-a mutat de pe stradă, controlată de poliţie, pe scena politică, odată cu angajamentul candidatului Mir Hossein Moussavi de a contesta în continuare rezultatul scrutinului şi cu semnele de diviziune din tabăra conservatoare. Şansele ca Moussavi să obţină cîştig de cauză prin metode legale sînt aproape nule, după ce Consiliul Gardienilor Constituţiei, care a examinat plîngerile privind neregulile constatate la scrutinul din 12 iunie, a anunţat vineri că nu a constatat nicio fraudă. În acelaşi timp, regimul a criticat necontenit presupusa ingerinţă a puterilor şi instituţiilor de presă occidentale în protestele din Iran. Ahmadinejad l-a acuzat pe omologul său american, Barack Obama, că merge pe urmele predecesorului său, George W. Bush şi i-a calificat pe liderii europeni drept ”retarzi politici”.

După mai multe zile de manifestaţii, orice încercare a iranienilor de a se aduna, indiferent cît de paşnic, este dejucată rapid de scutierii desfăşuraţi în centrul Teheranului. Candidaţii înfrînţi la alegerile prezidenţiale, Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karoubi, au reuşit să strîngă mai multe sute de mii de persoane într-o manifestaţie organizată la trei zile după alegerile contestate. În schimb, miercuri, 24 iunie, numai cîteva sute de persoane s-au adunat în faţa clădirii Parlamentului, dispersate brutal de poliţie şi de armata ideologică islamică Bassidj. Autorităţile refuză în continuare să autorizeze manifestaţiile opoziţiei. Reformatorul Karoubi a deplîns, joi, faptul că cererea sa de a organiza un marş în omagiul victimelor protestelor a fost respinsă. Vineri, zi în care iranienii vizitează în mod tradiţional mormintele din cimitirul Behesht-e Zahra din Teheran, grupuri mici de persoane şi-au asumat riscul de a depune o lumînare în locul unde a fost înmormîntată Neda Agha-Soltan, tînăra în vîrstă de 26 de ani filmată după ce a fost împuşcată mortal, sîmbătă. Potrivit presei oficiale, cel puţin 17 persoane au fost omorîte în capitala irakiană, de la începutul protestelor violente care au urmat anunţului că Ahmadinejad a fost reales la conducerea ţării, cu 63% dintre sufragii.

Preşedintele Parlamentului, Ali Larijani, deşi un susţinător fidel al ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, dăduse tonul, luni, constatînd că ”o mare parte din populaţie a interpretat rezultatul alegerilor în mod diferit faţă de cel anunţat oficial, iar această percepţie trebuie respectată”. El şi-a menţinut poziţia, boicotînd, miercuri seară, alături de adjuncţii săi şi aproximativ o sută de deputaţi conservatori, o recepţie pentru a sărbători realegerea lui Ahmadinejad la preşedinţia ţării. Cotidianul reformator ”Etemad Melli” scria că, deşi va fi numit oficial pentru un mandat de patru ani, preşedintele va avea dificultăţi în cîştigarea încrederii Parlamentului în miniştrii şi susţinătorii săi.

Ion Mihai Pacepa cere Gardienilor Revoluţiei din Iran să apere poporul, nu ”tiranul”

Ion Mihai Pacepa îndeamnă Gardienii Revoluţiei Islamice din Iran, într-o scrisoare deschisă publicată vineri de site-ul The American Spectator, să îi urmeze exemplul şi să apere poporul, nu ”tiranul”, făcînd o comparaţie cu regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu. ”Fac apel la voi, generali ai Gardienilor Revoluţiei Islamice, Pasdaran: Faceţi ce am făcut eu! Apăraţi poporul, nu tiranul. Sînt un general de două stele şi am fost odată în fruntea versiunii comuniste româneşti a Pasdaran, Securitatea şi am învăţat prin propriile suferinţe că niciun tiran nu poate ţine pentru totdeauna înlănţuit poporul unei ţări”, a afirmat Pacepa. Acesta a comparat revoltele stradale din România, din decembrie 1989, împotriva dictatorului Ceauşescu, cu manifestaţiile actuale din Iran, împotriva dictatorului lor ”similar lui Hitler”, în urma unor alegeri fraudate. ”Ca şi Ahmadinejad, Ceauşescu a ordonat forţelor sale de securitate să deschidă focul împotriva populaţiei”, a continuat fostul ofiţer de informaţii.

Pacepa a amintit că în ziua de Crăciun a lui 1989, Ceauşescu a fost executat pentru genocid de către propriul lui popor şi a apreciat că, ”în prezent, România este un membru prosper al UE”. ”Ahmadinejad este istorie”, a afirmat Pacepa, care a adăugat că, ”într-un viitor destul de apropiat, acesta va avea aceeaşi soartă cu cea a lui Ceauşescu”. Potrivit lui Pacepa, ”în era geopolitică a serviciului de socializare online Twitter, cînd şapte din zece iranieni deţin un telefon mobil, nu ai unde să te ascunzi”. El i-a avertizat pe generali că dacă vor ordona subordonaţilor lor să tragă în persoane, crima lor va fi bine documentată cu mii de fotografii, la un nou proces de la Nuremberg. Fostul ofiţer român de securitate a apreciat în acelaşi timp că, ”în cazul în care generalii iranieni se rup de trecut şi se alătură viitorului, energia eliberată a poporului iranian, înlănţuită prea mult timp, va transforma ţara într-o democraţie explozivă, de care urmaşii acestora vor fi mîndri”.