Circa 20.000 de georgieni au manifestat, luni, la Tbilisi, pentru a cincea zi consecutiv, cerînd demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili. ”Ne-am apropiat de preşedinte pentru a-i spune că trebuie să plece pentru a scoate ţara din criză”, a declarat Irakli Alassania, fostul ambasador la ONU trecut în opoziţie după războiul din august cu Rusia. Circa 8.000 de persoane au părăsit locul tradiţional al reuniunii din faţa Parlamentului şi s-au îndreptat către preşedinţie, unde au instalat tribune şi au blocat intrarea în clădire. După ce s-au declarat pregătiţi să rămînă în stradă pînă cînd Saakaşvili îşi va da demisia, manifestanţii şi-au instalat circa zece corturi pentru a petrece noaptea aici. Liderii opoziţiei au anunţat de asemenea că vor instala celule la Tbilisi pentru a-l umili pe Saakaşvili. ”Tbilisi va deveni un oraş de celule în care vor fi aşezate personaje ale opoziţiei pînă cînd Saakaşvili va demisiona”, a declarat Levan Gaceciladze, candidat la preşedinţie în 2008. Fratele său, Ghiorghi Gaceciladze a petrecut, la începutul anului, aproape trei luni într-o celulă improvizată, în care toate actele şi gesturile sale au fost înregistrate şi difuzate zilnic de o televiziune antiguvernamentală.

Mihail Saakaşvili, ales pentru un al doilea mandat în ianuarie 2008, după ce a fost adus la putere în 2003 de Revoluţia Trandafirilor, democratică şi pro-occidentală, a declarat vineri că va rămîne la putere pînă la încheierea mandatului său, în 2013. El a răspuns cererii opoziţiei, luni, printr-un interviu acordat cotidianului ”Financial Times”, afirmînd că ”dacă un partid cere demisia cuiva, nu este un motiv suficient pentru a face acest gest”. Preşedintele Parlamentului georgian şi aliat al lui Saakaşvili, David Bakradze, a declarat luni seara că toate eforturile care vizează organizarea negocierilor cu opoziţia nu au adus nici un progres. ”Sîntem pregătiţi să purtăm negocieri privind remanierea substanţială a puterii politice”, a declarat acesta, precizînd că este vorba în special de creşterea rolului Parlamentului şi reducerea prerogativelor preşedintelui.

Pe de altă parte, se relatează că bombele cu fragmentare utilizate de Rusia şi Georgia în conflictul din august 2008 sînt încă pe teritoriul georgian şi vor putea fi eliminate abia peste patru luni, după cum a anunţat organizaţia Human Rights Watch (HRW). Bombele cu fragmentare au provocat moartea a 16 civili şi rănirea altor 54 în Georgia, potrivit HRW, care îndeamnă Rusia şi Georgia să semneze Convenţia privind armamentul cu submuniţie. ”Civilii sînt expuşi în continuare riscurilor, în condiţiile în care geniştii nu vor reuşi să cureţe 15 milioane de metri pătraţi, înainte de august 2009. Utilizarea bombelor cu fragmentare în Georgia este un motiv pentru care acest armament trebuie interzis definitiv”, insistă organizaţia americană. Potrivit HRW, atît Rusia, cît şi Georgia au utilizat bombe cu submuniţie în cursul conflictului din august 2008 pentru controlul asupra Osetiei de Sud. ”Rusia a încălcat dreptul umanitar internaţional, lansînd bombe cu fragmentare în mod aleatoriu, în regiuni populate din Georgia”, acuză HRW.