Liderii opoziţiei din Iran, Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karoubi, au cerut autorizaţie oficială pentru o ceremonie în numele manifestanţilor morţi în timpul protestelor care au izbucnit după realegerea lui Mahmud Ahmadinejad. “Vă informăm că vrem să organizăm o ceremonie la Grand Mossala, loc de rugăciune din Teheran, pentru cea de-a 40-a zi de evenimente triste în care numeroşi compatrioţi şi-au pierdut viaţa”, au precizat aceştia într-o scrisoare trimisă ministrului de Interne. “Cu ocazia acestei ceremonii, nu se vor rosti discursuri şi participanţii vor asculta în linişte numai versete din Coran”, au adăugat liderii opoziţiei.

Iranul a asistat la manifestanţii violente după realegerea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad care s-au soldat, potrivit unui bilanţ oficial, cu 20 de morţi. Potrivit site-ului Etemadmelli, care este deţinut de partidul lui Mehdi Karoubi, ceremonia este prevăzută să aibă loc joi. Grand Mossala din Teheran, o mare moschee, aflată în construcţie în centrul capitalei iraniene, este locul unde se organizează în general marile ceremonii religioase din ţară. În perioada de după scrutinul prezidenţial de la 12 iunie, autorităţile au interzis adunările la Teheran, dar şi în provincie. În pofida acestei interdicţii, au fost organizate manifestaţii cu diverse ocazii. Mii de persoane au ieşit în stradă pe 9 iulie cu ocazia comemorării revoltelor studenţilor din 1999. Reprezentanţii opoziţiei au cerut şi liderilor religioşi să acţioneze pentru a pune capăt reprimării desfăşurate de autorităţi după manifestaţii consecutive de contestare a alegerilor prezidenţiale din iunie, în situaţia în care mai multe publicaţii au anunţat moartea a doi tineri în închisoare. Liderii opoziţiei au acuzat “regimul de barbarie”, denunţînd “metodele de interogare care aduc aminte de era obscură a Şahului”.

Mai multe manifestaţii au fost organizate, sîmbătă, în circa 100 de oraşe din lume pentru a denunţa încălcarea drepturilor omului în Iran şi pentru a susţine opoziţia în lupta împotriva regimului de la Teheran. Una dintre cele mai mari manifestaţii a avut loc la Stockholm, unde s-au reunit mii de persoane. Suedia găzduieşte o importantă comunitate iraniană, estimată la 80.000 de persoane, dintre care aproximativ 57.000 s-au născut în Iran. La Copenhaga, circa 1.000 de manifestanţi s-au reunit în faţa Parlamentului, potrivit organizatorilor, în timp ce la Amsterdam, peste 1.000 de persoane au denunţat politica represivă a regimului de la Teheran, printre care s-a aflat şi laureata premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi. La Londra s-au reunit 1.000 de persoane purtînd steaguri verzi sau banderole de aceeaşi culoare. Se putea citi “Libertate pentru Iran” sau “Unde este votul meu?” pe mai multe pancarte. Cîteva sute de persoane, majoritatea iranieni, s-au reunit la Paris, iar aproximativ 400 la Geneva. În metropola elveţiană, sute de participanţi, reuniţi în faţa sediului ONU, preferau să îşi acopere faţa, de teamă să nu fie identificaţi de eventuali informatori ai regimului de la Teheran. O delegaţie urma să se deplaseze la Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului pentru a înmîna o scrisoare destinată Înaltului Comisar Navi Pillay.

La Berlin, Amnesty International invita, ditribuind fluturaşi, la proteste faţă de autorităţile iraniene pentru arestarea mai multor militanţi pentru drepturile omului sau jurnalişti încarceraţi recent. Circa 300 de persoane, majoritatea iranieni, au manifestat la Viena. Scriitori austrieci, între care şi laureatul premiului Nobel pentru Literatură Elfriede Jelinek, au cerut eliberarea prizonierilor politici, iar secretarului general al ONU i-au solicitat să trimită o delegaţie în Iran pentru a ancheta în legătură cu soartea persoanelor deţinute sau dispărute. La New York, cîteva sute de manifestanţi, cu feţele adeseori acoperite cu eşarfe verzi, pentru a nu fi recunoscuţi, s-au reunit în Times Square, una dintre intersecţiile cele mai aglomerate din oraş. Zeci de manifestanţi s-au reunit şi la Tokyo, iar circa 50 de membri ai comunităţii iraniene din Melbourne au manifestat în faţa Parlamentului australian. Mai puţin spectaculoasă, dar simbolică pentru dimensiunea mondială a mobilizării, a fost o reuniune de şase sau şapte persoane în Kîrgîzstan, ţară neobişnuită cu manifestaţiile spontane. Grupul a fost arestat de poliţie pentru că voia să protesteze în faţa ambasadei Iranului la Bişkek, potrivit militanţilor pentru drepturile omului din această ţară.

În ţară, preşedintele Ahmadinejad nu pare a ţine seamă de valul de proteste. Acesta i-a demis din funcţie pe miniştrii Culturii, Informaţiilor, Muncii şi Sănătăţii, cu cîteva zile înainte de finalul mandatului Guvernului actual. Hossein, Safar Harandi, Mohammad Jahromi şi Kamran Bagheri Lankarani au fost demişi, fără a se preciza motivele deciziei.