Fondatorul principalului partid de opoziție din Kosovo, Albin Kurti, a fost plasat vineri în arest pentru că în 2015 și 2016 a făcut uz de gaze lacrimogene în parlamentul de la Pristina, în timpul mai multor ședințe. Liderul formațiunii Vetëvendosje (stânga naționalistă) a fost reținut în timp ce se îndrepta spre parlament. Împreună cu el, au mai fost arestați doi deputați din partidul său. Poliția a folosit spray-uri cu piper pentru a dispersa alți deputați din partidul lui Kurti care au încercat să împiedice arestare acestuia. În cele din urmă, politicianul a fost suit într-o dubă al poliției. Cei trei aleși au refuzat, în mai multe rânduri, să se prezinte în fața justiției atunci când au fost citați pentru a răspunde în legătură cu aceste incidente, organizate în semn de protest contra unui acord de delimitare a frontierei Kosovo.

Apărută dintr-o mișcare a studenților, formațiunea Vetëvendosje este adepta acțiunilor de stradă, adesea violente. Deputații din acest partid au lansat cu mai multe ocazii jeturi de gaze lacrimogene în forul legislativ de la Pristina pentru a împiedica desfășurarea dezbaterilor sau a procedurilor de vot privind acordul cu Muntenegru. Săptămâna trecută, un alt deputat din Vetëvendosje, Frashër Krasniqi, a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru lansarea unei grenade asupra parlamentului în 2016, cauzând pagube ușoare. Alți trei militanți au primit pedepse cu închisoare. "A fost lansată o campanie de persecuții'' contra Vetëvendosje, iar această campanie a început cu condamnarea a patru dintre militanții noștri", a denunțat un responsabil al acestei mișcări, Visar Ymeri.

Vetëvendosje s-a plasat pe prima poziție la alegerile parlamentare din iunie, dar Albin Kurti a fost nevoit să renunțe la a fi desemnat prim-ministru după ce diverse formațiuni politice conduse de foști lideri ai rebelilor separatiști de etnie albaneză din Kosovo s-au coalizat. Acordul de delimitare a frontierei dintre Kosovo și Muntenegru a fost încheiat în 2015, dar încă nu a fost ratificat de parlamentul kosovar. Partidele de opoziție nu susțin acordul privind frontiera cu Muntenegrul, susținând că Kosovo pierde o suprafață de circa 8.000 de hectare. De asemenea, opoziția kosovară este împotriva unui acord semnat în 2013 de Belgrad și Pristina ca parte a dialogului mediat de Uniunea Europeană, înțelegere care ar acorda drepturi suplimentare minorității sârbe din nordul Kosovo. Politicienii din opoziție kosovari afirmă că acest acord practic divizează Kosovo pe criterii etnice. Independența provinciei sârbe Kosovo, proclamată de parlamentul de la Pristina în februarie 2008, a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale UE. Singurele țări din blocul comunitar care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.