Folosirea nejustificată a privilegiilor de înalt demnitar îl aduce pe fostul vicepremier Gabriel Oprea în rândul politicienilor cercetați penal. La aproape patru luni de la accidentul care s-a soldat cu moartea polițistului Bogdan Gigină, aflat în coloana oficială ce îl escorta pe Oprea, în seara de 20 octombrie 2015, de la restaurant spre casă, DNA a început, oficial, urmărirea penală a fostului vicepremier și actual senator. Oprea este acuzat în acest caz de abuz în serviciu constând în folosirea abuzivă și ilegală a resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura însoțirea deplasărilor efectuate de fostul ministru cu echipaje ale Poliției Rutiere. Totodată, procurorii îl mai învinuiesc pe Oprea pentru că a încheiat un protocol în baza căruia fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tiberiu Nițu, a beneficiat, în mod nelegal, de coloană oficială.

ȘASE DEPLASĂRI ZILNICE ÎN COLOANĂ OFICIALĂ Potrivit procurorilor, în perioada în care a ocupat funcțiile de ministru de Interne, respectiv de vicepremier, Oprea a fost însoțit în permanență de echipaje ale Poliției Rutiere, chiar și în cazul deplasărilor private. Așa se face că, numai în primele zece luni ale anului trecut, fostul vicepremier s-a deplasat în coloană oficială de 1.607 ori (adică de cinci-șase ori pe zi), în condițiile în care, în aceeași perioadă, fostul premier Victor Ponta a avut 814 asemenea deplasări, iar preşedintele Klaus Iohannis a fost escortat de 580 de ori. Numărul extrem de mare al deplasărilor oficiale ale lui Oprea este imposibil de justificat, în condițiile în care, în cazul miniștrilor și vicepremierilor, legea permite deplasările în coloană oficială doar în situații excepționale, nicidecum în plimbările nocturne până la restaurant. În ciuda acestor date, Oprea susține în continuare că este nevinovat și că a folosit coloanele oficiale exclusiv în scop de serviciu. Ultima "bombă" lansată de Oprea pe piață este că programul coloanelor oficiale era stabilit de Poliție și nu de el. O încercare subțire de a da vina pe alții pentru media zilnică de 6 (șase) deplasări ale ministrului cu alai polițienesc.

CÂND SE APUCĂ DNA DE DOSARE SERIOASE? Cazul lui Oprea a stârnit controverse în rândul opiniei publice. Pe fond, toată lumea este de acord cu faptul că fostul ministru trebuie să răspundă în fața legii pentru abuzurile pe care le-a făcut în perioada cât a fost membru al Guvernului. Sunt însă tot mai multe voci care afirmă că ceea ce a făcut Oprea nu este o faptă de corupție și că procurorii DNA se ocupă abuziv de instrumentarea dosarului, pentru că în speță este cercetat un abuz - indiferent de dimensiunea lui - și nu o faptă de corupție. Aceleași voci spun că DNA ar trebui să se ocupe mai degrabă de dosarele de mare corupție, care zac prin sertarele procurorilor. Spre exemplu, ar putea să ancheteze serios dosarul ALRO, unde se vehiculează că s-au dat tunuri de sute de milioane de euro și în care ar fi implicați aproape toți greii fostului PDL, incluzându-l aici și pe fostul președinte Traian Băsescu. De asemenea, DNA ar putea afla de ce, în România, construirea unui kilometru de autostradă este de 10 ori mai scumpă decât în Germania, iar calitatea lucrărilor este de 20 de ori mai proastă. Iar Oprea ar putea fi lăsat să răspundă în fața procurorilor care se ocupă prin fișa postului de acest gen de abuzuri.