REÎMPĂRŢIRE În ultimii 20 de ani s-a tot vorbit despre nevoia unei reîmpărţiri teritoriale, pentru că organizarea administrativă făcută de comunişti este una învechită şi nu aduce progresul scontat. Dacă, în urmă cu câţiva ani, guvernele pedeliste au tot propus formule de mastodonţi administrativi, pentru a-şi potoli pohtele de funcţii, de data aceasta, Guvernul USL, condus de Victor Ponta, vine cu propria viziune asupra reîmpărţirii teritoriale. Una care va pune accentul pe dezvoltare economică, pe baza fondurilor europene. Chiar dacă nimic nu este bătut în cuie, premierul a declarat că doreşte în acest an să se aprobe reforma constituţională şi administrativ-teritorială a României. Acesta spune că, pe lângă păstrarea judeţelor actuale, conduse de consiliile judeţene, mai trebuie să apară şi regiuni, conduse de Consilii Regionale, şi a punctat că această formulă nu ar însemna mai multă birocraţie.

FĂRĂ REGIUNI PE CRITERII ETNICE În ceea ce priveşte formula de reorganizare teritorială, şeful Guvernului spune că singura variantă pe care el o vede trecută în viitoarea Constituţie este cea cu opt unităţi administrativ-teritoriale. În versiunea premierului este exclusă o variantă de regionalizare pe criterii etnice. „Niciodată nu s-a pus problema din partea noastră a acceptării unei regiuni Harghita-Covasna-Mureş”, a punctat premierul. În plus, şeful Guvernului a adus în discuţie şi modul în care vor fi conduse aceste regiuni, Ponta spunând că preşedinţii viitoarelor Consilii Regionale vor fi numiţi prin „alegeri indirecte”, adică de primarii şi consilierii judeţeni din respectiva regiune. Premierul a mai spus că, odată cu înfiinţarea regiunilor, nu se vor desfiinţa Consiliile Judeţene, dar ele vor transfera atribuţii instituţionale către regiuni. De asemenea, regiunile vor accesa fondurile europene direct, fără să mai treacă pe la Ministerul Dezvoltării, vor putea lua credite şi, în afară de Armată, Justiţie, Poliţie şi sisteme de control, toate celelalte domenii, precum sistemul de sănătate, drumurile, şcolile, vor intra în atribuţiile regiunilor.

MOTOARE Apariţia unor viitoare euroregiuni a fost comentată şi de senatorul social democrat de Constanţa Alexandru Mazăre, care a spus că diferenţa euroregiunilor propuse de USL este că această variantă nu desfiinţează judeţele, aşa cum propunea proiectul lui Traian Băsescu. „Practic, acum se introduce un etaj superior administraţiei locale, urmând ca aceste euroregiuni să primească multe din atribuţiile pe care Guvernul trebuie să le transfere autorităţilor locale, în baza descentralizării cerute de Uniunea Europeană. Eu văd aceste euroregiuni ca principale motoare pentru absorbţia fondurilor europene”, a spus Alexandru Mazăre.

Cum vor arăta noile regiuni!

Configuraţia regiunilor de dezvoltare economică, adică „matriţa” după care se va face regionalizarea, arată astfel:

Regiunea I - Nord–Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui

Regiunea II - Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Tulcea.

Regiunea III - Sud: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman.

Regiunea IV - Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea.

Regiunea V - Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Regiunea VI - Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj

Regiunea VII - Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş,Sibiu.

Regiunea VIII - Bucureşti-Ilfov: Bucureşti şi Judeţul Ilfov.