De când ocupă fotoliul de ministru al Sănătăţii, Ritli Ladislau dă dovadă de optimism maximum, teoria sa despre sistemul sanitar din România fiind, cel puţin deocamdată, una „sănătoasă”. Demnitarul a declarat, ieri, în faţa membrilor Comisiei pentru sănătate din Senat, că proiectul bugetului Sănătăţii ar urma să prevadă o creştere a alocărilor pentru medicina de familie. Întrebat despre finanţarea sistemului în 2012, ministrul a răspuns că specialiştii din minister şi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au calculat un necesar de aproximativ 19 mii de milioane de lei, adăugând că ar dori ca, la construirea bugetului pentru 2012, medicii de familie să beneficieze de o creştere mai importantă. O dorinţă, de altfel, mult prea veche a tuturor miniştrilor Sănătăţii: medicina primară să primească o finanţare pe măsură. „Acesta ar fi necesarul optim, în condiţiile în care există un deficit de foarte mult timp. Să vedem cât vom primi. Acesta este proiectul nostru. Acolo se prevede o creştere globală de patru la sută. La medicina de familie am convenit să fie 15% creşterea alocărilor şi aceasta provenind de la spitale. Medicina de familie are astăzi 6 %”, a subliniat Ladislau Ritli. El şi-a declarat speranţa că bugetul pentru Sănătate va fi mai bogat în condiţii de sărăcie (!?). „Ca să ajungem la ideal - nici un stat nu este mulţumit cu bugetul pe care îl are, dar probabil că nu se va putea atinge decât treptat acest nivel. Nu ştiu dacă există voinţă, dar cred că există o voinţă politică până la urmă şi putere economică să ajungem imediat la 6%. Trebuie să fiu realist. Trebuie să fie parcurse câteva etape ca să ajungem la acest nivel şi se va face acest lucru”, a ţinut să precizeze demnitarul.

INDICATORII DEMOGRAFICI NU ŢIN CU NOI Potrivit ministrului Sănătăţii, există o binecunoscută stare precară de sănătate a populaţiei. „Indicatorii demografici reflectă acest lucru. În sistemul sanitar există disfuncţionalităţi privind finanţarea, alocarea, inechităţi în accesul la servicii de sănătate, ducând la un grad de satisfacţie scăzut al pacientului, care este ţinta finală”, a spus acesta, ceea ce nu constituie nicio noutate pentru nimeni. „Avem încredere în rectificările de buget, recent s-au şi modificat nişte sume din fonduri de rezervă pentru necesităţile imediate, programe de sănătate. Am constatat disfuncţionalităţi la nivelul managementului unităţilor mari consumatoare de resurse, spitale în mod special”, le-a spus el senatorilor din comisie. În ceea ce priveşte descentralizarea direcţiilor de sănătate publică, Ritli a arătat că aici discuţiile continuă. „Eu, unul, nu sunt adeptul descentralizării infinite a sănătăţii publice, pentru că sănătatea publică trebuie să funcţioneze într-o disciplină extraordinară şi profilaxia în sănătate nu cred că se poate foarte-foarte mult descentraliza. Va trebui să fim atenţi ce segment din direcţiile sanitare va trebui predat la autorităţilor locale şi ce trebuie să rămână. Dacă este o profilaxie acolo, trebuie să fie o disciplină de fier. Nu se poate lăsa la o opţiune locală sau regională”, a apreciat ministrul.