„Opţiunea militară trebuie să rămână pe masă în dosarul sirian“

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Poziţia NATO

„Opţiunea militară trebuie să rămână pe masă în dosarul sirian“

Externe 19 Septembrie 2013 / 00:00 291 accesări

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat ieri, la Londra, că este necesar ca opţiunea militară să rămână pe masă, în vederea exercitării de presiuni pentru ca regimul sirian să respecte acordul ruso-american privind distrugerea arsenalului său chimic. Rasmussen, care a făcut aceste declaraţii la finalul unei întâlniri cu premierul David Cameron, a salutat acest acord, adăugând că aşteaptă de la regimul sirian să se conformeze integral exigenţelor comunităţii internaţionale. Ieri, Damascul, bazându-se pe asigurări din partea Moscovei, s-a declarat sigur că ONU nu va adopta o rezoluţie privind distrugerea armelor sale chimice în baza capitolului 7 al Cartei ONU, care prevede recurgerea la forţă. Însă Rasmussen a apreciat că este crucial ca membrii Consiliului de Securitate al ONU să adopte rapid o rezoluţie fermă, care să poată servi drept cadru pentru o eliminare rapidă, sigură şi verificabilă a tuturor armelor chimice din Siria. SUA, Franţa şi Marea Britanie depun eforturi în vederea adoptării unei rezoluţii cu caracter constrângător împotriva regimului lui Bashar al-Assad, pe care îl acuză că a procedat la un atac cu arme chimice pe 21 august, lângă Damasc, soldat cu sute de morţi, inclusiv copii.

Inspectorii ONU specialişti în arme chimice se vor întoarce în curând în Siria, pentru a ancheta diverse acuzaţii formulate împotriva regimului şi opoziţiei deopotrivă, a anunţat, ieri, şeful acestora, suedezul Aake Sellström. Echipa sa, care a efectuat o anchetă în Siria, în august, a conchis, în raportul prezentat pe 16 septembrie, că în conflictul sirian au fost folosite arme chimice la scară largă. Echipa a găsit probe flagrante şi convingătoare potrivit cărora sute de persoane au fost ucise cu gaz sarin, într-un atac comis în Ghouta de Est, lângă Damasc, pe 21 august. Există şi alte acuzaţii formulate pe lângă secretarul general al ONU, care vizează evenimente din martie, împotriva ambelor părţi. Sellström a precizat că inspectorii nu sunt interesaţi de problema autorilor atacului de la 21 august. Ordinul misiunii va fi precizat într-o săptămână, a mai declarat Sellström, iar un raport cu privire la toate acuzaţiile ar putea să fie prezentat eventual până la sfârşitul lui octombrie.

Organizaţia Human Rights Watch (HRW), care investighează cazurile de încălcare a drepturilor omului în lume, analizând raportul inspectorilor ONU, a ajuns la concluzia că rachetele cu gaz neurotoxic au fost lansate la sfârşitul lunii august, de la o bază militară controlată de armata preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, afirmând că au apărut mai multe dovezi ce implică regimul de la Damasc, scrie „The Telegraph”. Inspectorilor ONU le-a fost interzis să-i numească pe cei culpabili de atacul cu arme chimice, dar ei au făcut dezvăluiri privind traiectoriile parcurse de două dintre rachete. Experţii HRW, folosind datele furnizate de ONU, au fost în măsură să localizeze baza militară de unde au fost lansate rachetele.

RUSIA ACUZĂ Ieri, Rusia a acuzat de subiectivitate inspectorii ONU care au anchetat atacul chimic din Siria şi a afirmat că a primit din partea Damascului elemente care sprijină ipoteza unei provocări din partea rebelilor. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, sosit la Damasc marţi seara, a subliniat că inspectorii au redactat raportul fără să cerceteze elemente privind alte trei cazuri, cum a cerut partea siriană şi cum a cerut Moscova. El a adăugat că Siria a transmis elemente ruşilor pentru a veni în sprijinul ipotezei unei provocări a rebelilor. „Noi considerăm că acest lucru va permite susţinerea mărturiilor şi dovezilor privind implicarea rebelilor în recursul la arma chimică”, a declarat Riabkov.



12