Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a confirmat irevocabil încălcarea Legii concurenţei de către compania Orange, care „a abuzat de poziţia sa dominantă în relaţia cu firma SC Netmaster Communications SRL”, se arată într-un comunicat transmis luni de Consiliul Concurenţei.

De asemenea, instanţa a redus amenda de la 147,9 milioane de lei (34,8 milioane de euro) la 110,9 milioane de lei (23,83 milioane de euro).

În anul 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Orange şi Vodafone pentru că au refuzat să acorde firmei Netmaster accesul la reţelele lor de telefonie. „Cele două companii deţin monopol în propriile reţele, iar conform normelor europene în domeniul concurenţei, un refuz al unei companii dominante poate reprezenta un abuz, în absenţa unei justificări obiective. Orange şi Vodafone aveau obligaţia de a respecta atât reglementările autorităţii din domeniu (ANCOM), dar şi prevederile din domeniul concurenţei, respectiv, nu aveau voie să îşi folosească în mod abuziv poziţia dominantă”, precizează Consiliul Concurenţei.

„Companiile care deţin poziţie dominantă pot adopta orice strategii necesare pentru a-şi apăra interesele comerciale, însă trebuie să aibă un comportament nediscriminatoriu în relaţiile cu companiile mici - clienţi, furnizori, concurenţi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Cele două companii, Orange şi Vodafone, au atacat în instanţă decizia Consiliului Concurenţei. Curtea de Apel Bucureşti a avut soluţii diferite în cele două cazuri şi, ca urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a trimis din nou la prima instanţă, pentru a fi rejudecate. Astfel, în 2017, Curtea de Apel Bucureşti a rejudecat dosarele confirmând încălcarea Legii Concurenţei de către cele două companii. În cazul Orange, decizia a fost confirmată de ÎCCJ, iar dosarul Vodafone urmează să se judece de ÎCCJ în acest an.

Domeniul telecomunicaţiilor este prioritar pentru Autoritatea de Concurenţă, care a derulat mai multe investigaţii şi analize, şi a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ. De exemplu, Autoritatea de Concurenţă a derulat o investigaţie şi pe piaţa cartelelor preplătite de telefonie mobilă referitoare la fixarea preţului de revânzare, împărţirea pieţei şi instituirea unor obligaţii de neconcurenţă între companii.

Operatorii de telecomunicaţii şi distribuitorii direcţi ai acestora şi-au asumat o serie de angajamente pentru eliminarea clauzelor anticoncurenţiale din contractele încheiate pe întreg lanţul de distribuţie, ceea ce a condus la creşterea concurenţei pe această piaţă. „În urma investigaţiei privind o posibilă discriminare a tarifelor de terminare a apelurilor, operatorii de telefonie şi-au asumat şi au implementat angajamente care au restabilit concurenţa pe pieţele serviciilor de telefonie mobilă: ofertele de telecomunicaţii includ un număr de minute suficient de mare încât să acopere nevoile de comunicare ale utilizatorilor, din ce în ce mai mulţi utilizatori se transferă între operatori, a crescut numărul de abonaţi (post-paid) şi a scăzut semnificativ numărul de utilizatori pe bază de cartele preplătite (pre-paid) etc. În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei s-a implicat şi a făcut recomandări asfel încât licitaţia pentru acordarea spectrului de frecvenţe pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii din anul 2012 să conducă la un număr de operatori care să asigure caracterul concurenţial al pieţei”, se mai arată în comunicat.

Un studiu al Academiei de Studii Economice arată că, în cei 20 de ani de activitate, Consiliul Concurenţei a generat peste un miliard de euro economii pentru cetăţenii români, din care peste jumătate revin sectorului telecomunicaţiilor - 575 de milioane de euro. Astfel, „intervenţiile Consiliului Concurenţei, prin investigaţiile derulate sau prin propunerile de ajustare a legislaţiei specifice şi buna cooperare cu autoritatea de reglementare a pieţei (ANCOM) au asigurat o piaţă concurenţială de telecomunicaţii fixe şi mobile comparativ cu alte state europene: servicii de calitate la preţuri rezonabile pentru consumatori, respectiv un grad mare de penetrare în rândul populaţiei”, precizează instituţia.