Căldura degajată de activităţile urbane şi de transportul din oraşe modifică, pe plan local, curenţii de aer şi poate avea o influenţă asupra temperaturii din regiuni situate la distanţe de câteva mii de kilometri, afirmă autorii unui nou studiu. Studiul ar putea descifra o enigmă legată de climă: care este motivul pentru care anumite regiuni din emisfera nordică au parte de ierni mai blânde decât prevăd modelele climatice computerizate? Oraşele generează mai multă căldură, prin intermediul transporturilor, al clădirilor şi al energiei utilizate pentru încălzire şi pentru aparatele de aer condiţionat.

Folosind modele computerizate, cercetătorii americani din cadrul Universităţii California din San Diego, Universităţii Florida şi Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice au studiat efectele pe care le are această căldură pierdută, care nu îi afectează doar pe locuitorii din oraşe. Această căldură este vehiculată de curenţii de aer din oraşe. Acei curenţi pot să transporte căldura spre regiuni îndepărtate şi să genereze astfel o creştere a temperaturii cu un grad Celsius. Modelul alcătuit de savanţii americani atestă o încălzire, toamna şi iarna, în regiuni întinse din nordul Canadei, în Alaska şi în nordul Chinei. În Europa, modificarea curenţilor atmosferici are în schimb ca efect răcirea pe plan local a unor regiuni, mai ales în timpul toamnei. Efectul pe care îl are acest fenomen asupra temperaturilor globale rămâne însă neglijabil, producând o încălzire medie de doar 0,01°C la scară planetară.