Ordonanţa privind introducerea paşapoartelor biometrice rămîne aplicabilă după ce, ieri, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea mai multor ONG-uri privind suspendarea efectelor acestui act normativ. Mai multe ONG-uri, între care \"Dreptate şi Adevăr\", \"Civic Media\", Asociaţia pentru apărarea libertăţilor publice, precum şi un avocat au susţinut, în urmă cu o săptămînă, în faţa magistraţilor, că ordonanţa privind introducerea paşapoartelor biometrice încalcă drepturi din Constituţia României, precum cel la viaţă privată şi dreptul la religie. Constestatorii ordonanţei au mai susţinut că Guvernul nu a anunţat public acest act normativ pe care nici nu l-a supus dezbaterii opiniei publice, cu intenţia ca, prin această hotărîre, să îndeplinească cerinţele UE fără să ţină cont de opinia publică românească. Un alt avocat a arătat că \"introducerea unor cipuri pe paşapoarte afectează dreptul la religie, deoarece transformă un nume dat de la Dumnezeu într-un număr\". Avocatul a mai arătat că acest fapt este \"un semnal de alarmă\" pentru că urmăreşte răpirea libertăţii umane prin măsuri de urmărire şi control. În aceeaşi zi, înainte de începerea procesului, mai multe persoane au protestat, în faţa Curţii de Apel Bucureşti, cu privire la actul normativ. Protestatarii aveau icoane şi bannere pe care au scris mesaje precum \"Jos dictatura cipului\", \"Respectaţi Constituţia, refuz cipul\", \"Lăsaţi-ne s-alegem, nu vrem cip\", \"Refuz semnul fiarei 666\". De asemenea, ei au împărţit fluturaşi în care arătau că bisericile ortodoxe din Grecia şi Serbia s-au opus implementării paşapoartelor biometrice. Printre protestatari s-a numărat şi un preot de la Sihăstria Rarău, care a declarat că alţi 21 de preoţi din acest lăcaş religios sînt împotriva paşapoartelor biometrice. Deputaţii din Comisia pentru apărare au avizat favorabil, marţea trecută, ordonanţa privind introducerea paşapoartelor biometrice, deputatul PSD Georgian Pop fiind împotrivă, pe motiv că datele personale de pe cipul pe care îl conţin pot fi modificate de hackeri. Plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra acestei ordonanţe. Forul decizional este Senatul. Începînd cu 31 decembrie 2008, România, ca stat membru UE, poate emite paşapoarte electronice în conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliului Europei, privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, personalizarea paşapoartelor electronice se realizează de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, care funcţionează în structura Direcţiei Generale de Paşapoarte a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Conform aceluiaşi act normativ, producerea blanchetelor (paşapoarte în alb) se realizează de către Compania Naţională \"Imprimeria Naţională\".