Ordonanţa privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului din 2010 a intrat în vigoare de ieri, în vreme ce normele metodologice de aplicare a acesteia urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii în termen de şase luni de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. Potrivit ordonanţei Guvernului, pregătirea în rezidenţiat se va face descentralizat, din 2010, în cele 12 centre universitare medicale, iar toţi absolvenţii facultăţilor de medicină vor putea obţine o specialitate. Ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac, declara, săptămîna trecută, că Sănătatea nu va mai produce medici specialişti fără o corelare cu nevoile din sistem, iar de anul viitor niciun tînăr medic nu va rămîne în afara sistemului. “Începînd cu 2010, noul sistem de pregătire prin rezidenţiat va permite tuturor celor 2.300 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România să poată avea drept de liberă practică şi să se pregătească în diferitele specialităţi necesare desfăşurării în bune condiţii a actului medical”, preciza Ministerul Sănătăţii. Ordonanţa permite lărgirea bazei de pregătire pentru toţi absolvenţii facultăţilor de medicină şi obţinerea dreptului de liberă practică după efectuarea unui stagiu de pregătire cu durata de trei ani, aşa cum prevăd normele europene. Astfel, cei aproximativ 1.200 de absolvenţi de medicină care anual nu reuşesc să obţină un loc la rezidenţiat vor putea să opteze pentru continuarea pregătirii postuniversitare, specializîndu-se în medicina de familie. În numeroase localităţi din ţară nu există medici de familie, iar în multe spitale nu există medici de specialitate în diferite domenii. Vechea legislaţie nu permitea pregătirea medicală în scopul obţinerii dreptului de liberă practică sau obţinerea unei specialităţi pentru toţi absolvenţii facultăţilor de medicină. Prin actul normativ a fost modificat şi modul în care se desfăşoară examenul, renunţîndu-se la cel de tip grilă, acesta fiind înlocuit cu o probă scrisă şi un interviu. Interviul va avea şi rolul de orientare profesională. Astfel, intrarea în examenul de rezidenţiat va fi mult mai permisivă, însă examenul de obţinere a diplomei de specialist de la finalul pregătirii va fi mai sever decît în prezent. Pentru prima oară, numărul locurilor scoase la concurs va fi corelat real cu necesarul de specialişti pentru fiecare specialitate şi cu posibilităţile spitalelor clinice de a-i pregăti, ordonanţei. Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucuresti va înfiinţa Registrul Matricol Naţional al Rezidenţilor, astfel încît autorităţile să poată urmări parcusul pregătirii profesionale a fiecărui absolvent de medicină. Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţămînt postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.

Specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se stabilesc prin ordin al ministrului Sănătăţii. Rezidenţiatul se organizează în următoarele forme: pe locuri, pe posturi şi prin selecţie pentru medicină de familie şi are o durată cuprinsă între trei şi şapte ani, în funcţie de specialitate. Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică fiind normată integral ca activitate didactică. Cifra de şcolarizare a rezidenţilor se aprobă anual prin ordin comun al ministrului Sănătăţii şi ministrului Educaţiei.