Patriarhia Română (PR) îşi manifestă îngrijorarea faţă de intenţia de excludere a disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţămîntului liceal şi de a oferi un statut incert acesteia în învăţămîntul primar şi gimnazial, informează PR, în contextul dezbaterii privind proiectele Legilor Educaţiei. Potrivit Constituţiei României, “în şcolile de stat, învăţămîntul religios este organizat şi garantat prin lege”, arată PR. Acest drept constituţional, redobîndit după 1990, reprezintă un act de dreptate şi o reparaţie morală faţă de abuzurile comise în această privinţă de regimul comunist ateu în anul 1948, cînd disciplina religie a fost îndepărtată din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal. Astfel, potrivit Legii Învăţămîntului, prezenţa disciplinei religie în schema orară este obligatorie la toate nivelurile de învăţămînt, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit, a precizat sursa citată. “Confruntîndu-se încă de anul trecut cu încercarea de a exclude religia din planurile-cadru ale învăţămîntului liceal, ca parte a trunchiului comun, Patriarhia Română a demarat campania “Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, în urma căreia s-au primit peste 140.000 de mesaje de susţinere. În acest context, pe 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţămîntului liceal, ca parte a trunchiului comun”, precizează PR. De asemenea, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului părinţii au drept de prioritate în alegerea modului de educaţie acordată copiilor lor. “În acest context, considerăm că orice schimbare a prevederii cu privire la statutul disciplinei religiei în sistemul de învăţămînt public trebuie să ţină cont de părerea unui popor eminamente religios, cum este poporul român”, se mai precizează în document. Oficialii Patriarhiei consideră că un motiv în plus pentru menţinerea religiei în învăţămîntul preuniversitar îl reprezintă integrarea României în structurile europene, în majoritatea statelor UE religia fiind disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele UE promovează un sistem de învăţămînt care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale şi individuale. “Dacă anul 1990 reaşează religia la locul firesc în şcoala românească, nu este drept să ştergi, în numele laicităţii, secole de istorie şi cultură inspirate de credinţa religioasă”, după cum susţine PF Părinte Patriarh Daniel, în mesajul său din cadrul campaniei “Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”. Amintim că proiectul Codului Educaţiei a fost lansat, vineri, pentru dezbaterea publică, pe site-ul Ministerului Educaţiei, urmînd să fie analizat, timp de trei săptămîni de partenerii sociali, reprezentanţi ai părinţilor, elevilor, studenţilor. Abia postat pe site, Codul a stîrnit controverse între partidele aflate la guvernare, Administraţia Prezidenţială, dar şi în partidele din opoziţie.