Şi anul acesta, Comitetul Nobel de la Oslo a reuşit să uimească prin alegerea câştigătorului Premiului pentru Pace. Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a fost desemnată câştigătoare a acestui premiu în 2013, pentru eforturile susţinute depuse în vederea eliminării armelor chimice. Decizia Comitetului Nobel este un indicator al lipsei de toleranţă pe care opinia mondială o are pentru arsenalele nucleare, în plin blocaj al negocierilor cu Iranul şi Coreea de Nord.

OIAC, cu sediul la Haga, în Olanda, a intrat abrupt în atenţie cu rolul-cheie pe care şi l-a asumat în desfiinţarea arsenalului chimic sirian. Totuşi, OIAC nu a primit premiul pentru activitatea sa din Siria, a subliniat preşedintele Comitetului Nobel, Thorbjorn Jagland, ci pentru ”eforturile sale de lungă durată de eliminare a armelor chimice şi pentru că, în prezent, suntem aproape de a ne atinge scopul şi de a elimina o întreagă categorie de arme de distrugere în masă. Va fi un moment important în istorie, dacă vom ajunge acolo”. OIAC a fost înfiinţată în 1997, pentru a pune în aplicare Convenţia privind interzicerea armelor chimice, semnată la 13 ianuarie 1993. Convenţia a contribuit la distrugerea a aproximativ 80% din arsenalul chimic la nivel mondial. Decizia Comitetului Nobel de a acorda OIAC Premiul Nobel pentru Pace l-a determinat vineri pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să facă public angajamentul UE de a contribui la distrugerea arsenalului mondial de arme chimice.

ASPIRAŢII DE VIITOR Printre cei socotiţi cu şanse de a primi Premiul Nobel pentru Pace s-au aflat şi tânăra militantă pakistaneză Malala Yousafzai, dar şi Edward Snowden. Aceştia însă trebuie să se mulţumească doar cu distincţii ca Premiul Saharov, acordat de Parlamentul European, respectiv Premiul pentru Integritate, acordat de foşti angajaţi CIA.

Malala Yousafzai are tot viitorul înainte. Aceasta a declarat, la New York, că i-ar plăcea să devină prim-ministru în ţara sa, Pakistan, pentru a o salva. Întrebată despre aspiraţiile sale contradictorii, de a deveni doctor sau de a face politică, dar şi dacă ar vrea să devină prim-ministru, Malala a declarat că vrea să-şi ajute ţara. Pe 9 octombrie 2012, Malala a fost grav rănită de un glonte în cap tras de luptătorii taliban, care i-au reproşat că vorbea rău despre ei atunci când a cerut dreptul pentru fete de a merge la şcoală. A fost transportată în Marea Britanie pentru îngrijiri şi a devenit ambasador mondial pentru drepturile copiilor. Tânăra, în vârstă de 16 ani, şi-a scris autobiografia, a ţinut un discurs la ONU şi a înfiinţat Fundaţia Malala.

PREMIU PENTRU INTEGRITATE În ceea ce îl priveşte pe fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, sunt multe necunoscute în viitorul său. Acesta a primit un premiu acordat anual de o asociaţie americană compusă în special din foşti membri ai CIA, pentru ”integritatea sa în munca de informaţii”. The Government Accountability Project, organizaţie fondată de foşti membri ai NSA, CIA, FBI şi ai Departamentului american al Justiţiei, a trimis acest premiu Moscovei, unde Edward Snowden, căutat de SUA pentru dezvăluirile sale despre sistemul de supraveghere electronică american, trăieşte în exil. Asociaţia a explicat pe site-ul său că această recompensă este decernată anual de ofiţeri în rezervă ai CIA membrilor comunităţii de informaţii pentru integritate în munca lor. Niciun detaliu despre circumstanţele remiterii acestui premiu nu a fost furnizat. ”Edward are aerul că este în plină formă, se exprimă bine, este concentrat şi urmăreşte perfect ce se petrece în SUA şi în lume”, a relatat, totuşi, Jesselyn Radack, o fostă expertă pe lângă Ministerul Justiţiei. Această recompensă a fost remisă în ziua sosirii tatălui lui Edward Snowden la Moscova. Administraţia de la Washington nu se declară îngrijorată de întâlnirea fostului consultant NSA cu tatăl său, care a ajuns joi la Moscova, după cum a declarat o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, Marie Harf.