Obiective contradictorii. Organizaţiile ecologiste, precum World Wildlife Fund (WWF), critică strategia UE pentru regiunea Dunării, aprobată miercuri, de miniştrii europeni reuniţi la Luxemburg, în special în ceea ce priveşte obiectivul de care trebuie să se ocupe România şi Austria, îmbunătăţirea navigaţiei. \"Strategia Dunării are obiective contradictorii, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea navigaţiei, care pot fi îndeplinite în detrimentul mediului”, a declarat Irene Lucius, reprezentant al programului WWF Dunăre-Carpaţi, citată de EUobserver. România şi Austria vor fi responsabile pentru navigaţia pe Dunăre. Una dintre principalele îngrijorări ale WWF o reprezintă obiectivul de a elimina zonele unde se îngustează tronsonul de navigaţie al fluviului până în 2015, prevăzut în planul de acţiuni publicat de Comisia Europeană la sfârşitul anului trecut. ”Este un obiectiv iresponsabil şi nechibzuit, prezentat de MOVE (Directoratul General al Comisiei Europene pentru Mobilitate şi Transport) cu numai o zi înainte de publicarea comunicării, nu ceva ce a fost dorit cu adevărat de statele membre”, a subliniat Lucius. Pentru îndeplinirea acestei ţinte trebuie adâncite părţi din albia fluviului, ceea ce ar putea distruge ecosisteme fragile. În plus, navigaţia pe tot parcursul anului ar creşte considerabil poluarea apei Dunării. Ambele măsuri contrazic convenţiile internaţionale şi regionale semnate de statele din zona Dunării, atrag atenţia ecologiştii. O sursă din preşedinţia UE a precizat că obiectivul privind navigaţia nu a fost fixat deocamdată, deoarece lipsesc încă informaţii din diferite ţări.

Patru piloni principali. Strategia UE pentru regiunea Dunării se axează pe patru piloni principali. Primul presupune interconectarea regiunii Dunării (îmbunătăţirea mobilităţii, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului). Proiectele din cadrul acestei priorităţi cuprind eliminarea navelor naufragiate şi a altor deşeuri din albia fluviului, terminalele multimodale din porturile fluviale pentru conectarea căilor navigabile interioare cu reţelele de transport rutier şi feroviar, completarea axei feroviare magistrale care leagă Parisul de Budapesta, via Stuttgart, Ulm, München, Viena şi Bratislava, proiectul 4Biomass pentru promovarea energiilor regenerabile, pachetele de servicii turistice transnaţionale pentru excursii combinate, tren – bicicletă - vapor de-a lungul Dunării. Al doilea pilon se referă la protecţia mediului în regiunea Dunării (refacerea calităţii apei, gestionarea riscurilor de mediu şi conservarea biodiversităţii). Proiectele cuprind construirea de zone tampon de-a lungul fluviului pentru reţinerea substanţelor nutritive, proiectul de cooperare ”Dunărea albastră” privind tratarea apelor uzate urbane, reducerea reziduurilor farmaceutice din apă, refacerea zonelor inundabile pentru a ameliora protecţia împotriva inundațiilor, implementarea unei reţele de zone protejate. Al treilea pilon este creşterea prosperităţii regiunii Dunării (dezvoltarea potenţialului de cercetare, a educaţiei şi a tehnologiilor informaţiei, sprijinirea competitivităţii întreprinderilor şi realizarea de investiţii în competenţele populaţiei). Ultimul pilon prevede consolidarea regiunii Dunării (ameliorarea capacităţii instituţionale şi îmbunătăţirea cooperării în vederea combaterii crimei organizate). Strategia este rezultatul unei consultări publice care a debutat în februarie 2010.