Comisia Europeană a subliniat, luni, că orice expulzare a unor cetăţeni din UE nu poate fi decît individuală şi trebuie să poată face obiectul unui recurs, după decretul adoptat în regim de urgenţă de Guvernul italian pentru expulzarea românilor. Conform legii europene, orice expulzare trebuie motivată individual şi trebuie să poată face obiectul unui recurs judiciar. Expulzările colective sînt interzise. Conform unei directive din 2004, cetăţenii UE au dreptul de a sta fără condiţii pe teritoriul unui alt stat membru timp de trei luni. Însă un stat poate restrînge acest drept din motive de ordine, siguranţă şi sănătate publică. Aceste măsuri trebuie să se bazeze exclusiv pe comportamentul personal al individului vizat, care trebuie să constituie o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii. Persoanele vizate trebuie să poată contesta decizia luată împotriva lor, dar recursul nu presupune suspendarea expulzării dacă decizia de îndepărtate se bazează pe motive legate de siguranţa publică, ce sînt definite de statele membre.

Între timp, autorităţile de la Bologna au emis alte şapte decrete de expulzare vizînd cetăţeni români care nu aveau domiciliu legal, invadaseră o proprietate sau aveau antecedente penale. Poliţia din Treviso a identificat 100 de români ce reprezintă un risc pentru securitatea publică, iar primele decizii de expulzare ar putea fi semnate de prefect azi. Prefectul Genovei a anunţat semnarea a 21 de decrete de expulzare, dintre care 16 vizează cetăţeni români. Şi autorităţile de la Milano intenţionează să expulzeze patru imigranţi români. În schimb, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a adresat un apel autorităţilor italiene de a nu proceda la expulzarea imediată a acestor cetăţeni, aşa cum s-a procedat deja şi de a da posibilitatea statului român să facă recurs la această decizie.

O primă măsură este de a spori numărul ofiţerilor de poliţie detaşaţi în Italia de la 15 la 30, iar Ministerul de Interne va cere autorităţilor italiene ca ataşaţii de afaceri interne români să fie informaţi cu min. 24 de ore înainte de aplicarea deciziei de expulzare a cetăţenilor români. Unii dintre aceşti ofiţeri au plecat în Italia chiar în după-amiaza zilei de ieri. O altă măsură vizează adoptarea cadrului normativ necesar detaşării de urgenţă a unor magistraţi de legătură în ambele state. Pentru acordarea de asistenţă judiciară cetăţenilor români a fost discutată posibilitatea contractării unor firme de avocatură, cu specialişti în domeniul liberei circulaţii. O altă măsură vizează implicarea consulilor onorifici în acţiunile de informare şi asistare a cetăţenilor români aflaţi în situaţia de a fi expulzaţi. România vrea să deschidă trei noi consulate la Trieste, Bologna şi Cosenza. O altă măsură vizează protejarea drepturilor cetăţenilor români angajaţi legal în Italia, iar pentru persoanele cu probleme de integrare va fi elaborat un mecanism de repatriere voluntară.

Presa italiană a prezentat noi infracţiuni comise de români în Italia. Poliţia din Menfi a arestat duminică un român de 17 ani şi pe mama sa pentru jaf armat, după ce acesta a încercat să fure încasările unui bar. Alţi cinci români, printre care o femeie, au fost arestaţi la Torino, după ce au furat maşina unui conaţional. Cei cinci au ameninţat victima că vor demonta autovehiculul şi îl vor trimite în România, dacă nu le va da 3.000 de euro. La Veneţia au fost arestaţi alţi doi români printre care un minor, care aveau asupra lor materiale furate de la Căpitănia portului. Un alt român a fost reţinut la San Dona di Piave, tot pentru furt. Trei români au fost arestaţi şi la Friuli, în timp ce transportau un scuter demontat, furat de la o conaţională din Florenţa.

Stînga italiană a deschis cutia Pandorei

Diviziunile din cadrul coaliţiei de centru-stînga din Italia s-au amplificat, pe fondul legislaţiei de urgenţă ce conferă poliţiei prerogative sporite pentru a repatria imigranţi din cadrul UE. Liderul Alianţei Naţionale Gianfranco Fini consideră că decretul de expulzare a europenilor trebuie modificat şi impune trei condiţii pentru a-l aproba. Politicianul a fost acuzat de centru-stînga că exploatează tragedia de la Tor di Quinto, organizînd un adevărat spectacol la locul incidentului şi că a ridicat tonul periculos de mult, după cum demonstrează raidul vizînd trei români la Tor Bella Monaca. Acesta s-a apărat declarînd că nu este nimic extraordinar în a merge într-un loc în care s-a petrecut un episod care a determinat pînă şi Guvernul să îşi schimbe poziţia cu 180 de grade, aprobînd decretul de lege.

Magazinul unei românce, vizat de un atentat

Şeful guvernului italian Romano Prodi a apreciat luni că expulzările de imigranţi români consideraţi periculoşi sînt juste, dar a avertizat „împotriva riscului de xenofobie şi a criminalizării unui întreg popor”. Totuşi, valul de xenofobie creşte. Peste o sută de persoane s-au strîns duminică seară la periferia Romei, aproape de locul unde a fost ucisă Giovanna Reggiani, pentru a protesta faţă de imigranţii români. Manifestaţia, organizată de partidul de extremă-dreapta Forza Nuova, nu a primit aprobare din partea primarului Romei, astfel că nu a durat mai mult de cinci minute. Au intervenit carabinierii şi protestatarii au fost împrăştiaţi. Au avut timp să cînte imnul Italiei şi să strige „Italia a fost şi va rămîne a noastră!”. Printre pancartele afişate de protestatari a fost şi una cu svastică. Persoane necunoscute au distribuit pe străzi şi au lipit pe stîlpi şi ziduri, pliante în care îndeamnă la “război împotriva rromilor”, la Vicenza, în nord-estul Italiei.

Cel mai grav act xenofob a avut loc însă într-o comună la nord de Roma, unde un magazin aparţinînd unei românce a fost vizat de un atentat, revendicat de o grupare de extremă-dreaptă. Atacul a avut loc sîmbătă, la Monterotondo, dar despre el s-a aflat abia luni. Un cilindru de carton, plin cu praf de puşcă, a explodat în faţa magazinului alimentar al româncei Diana Steluţa Mailat, de 28 de ani. Tînără are acelaşi nume de familie cu bărbat aflat la închisoare pentru uciderea Giovannei Reggiani, dar nu este rudă cu suspectul. Poliţia a descoperit la faţa locului şi o sticlă plină cu lichid inflamabil, care nu a explodat. Lîngă magazin atentatorii au scris „Vă vom sparge capul” şi au desenat o svastică, simbol folosit de extrema-dreaptă.

Pe de altă parte, poliţia din Roma anchetează în continuare agresiunea care a vizat trei români după incidentul de la Tor di Quinto. Procurorul Stefano Pesci, însărcinat cu investigaţia, a primit luni primul raport.