VIITOR PLIN DE SPERANŢĂ De cele mai multe ori, din păcate, oamenii află că suferă de cancer abia după apariţia simptomelor sau în urma unor teste, semne care devin vizibile abia atunci când temuta maladie s-a dezvoltat atât de mult încât cu greu mai poate fi vindecată. Din fericire, prin secvenţierea unui eşantion de ADN anormal pe care tumora îl eliberează în sânge, cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de un test universal de sânge pentru detectarea cancerului. Deocamdată, această tehnică nu poate detecta decât formele de cancer avansate. Studiul face parte dintr-o nouă serie de cercetări care se apleacă asupra celulelor şi ADN-ului eliberat în sânge de tumorile canceroase, folosind aceşti markeri pentru a urmări creşterea şi răspândirea tumorilor şi pentru a concepe tratamente personalizate. Testele ADN caută modificări cunoscute în genele cancerului, pentru a deosebi ADN-ul canceros de ADN-ul normal.

CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ Studiul a fost efectuat de o echipă de cercetători din cadrul Universităţii Johns Hopkins, formată din Rebecca Leary, Luis Diaz şi Victor Velculescu. Aceştia au dorit să conceapă o metodă prin care să identifice ADN-ul unei tumori fără a-i cunoaşte structura genetică. În acest scop, s-a pornit de la o observaţie interesantă: indiferent de tipul de cancer, celulele tumorale prezintă cromozomi alteraţi. De exemplu, aceştia prezintă copii suplimentare ale unor gene, ceea ce sugerează că un test ce poate detecta anomaliile cromozomiale ar putea servi ca test general pentru identificarea cancerului. Cercetătorii au demonstrat că această idee poate fi aplicată. Mai întâi au izolat ADN-ul din mostrele de sânge oferite de zece pacienţi cu forme avansate de cancer de colon şi de sân. Apoi, folosind cele mai noi metode de secvenţiere a ADN-ului, cercetătorii au descifrat întregul genom al ADN-ului. Acest lucru a arătat că toţi cei zece pacienţi ce sufereau de cancer prezentau anomalii cromozomiale; în schimb, atunci când testul a fost efectuat pe zece persoane sănătoase, niciuna nu prezenta astfel de anomalii.

Echipa cercetătorului român doreşte să folosească această tehnică pentru a urmări tumora unui pacient, aflând astfel dacă aceasta răspunde la tratament şi dacă creşte la loc după intervenţia chirurgicală. Acest test ar putea fi folosit pentru a decide ce tip de medicament i se potriveşte unui pacient. Deocamdată, testul este lent şi foarte costisitor. Fiecare din cele zece teste efectuate în cadrul studiului a costat câteva mii de dolari şi a durat o lună. Pe măsură ce costurile secvenţierii genomice vor scădea, aceste teste ar putea deveni extrem de ieftine şi vor începe să fie folosite în clinici, în 5-10 ani. Dacă testul conceput de echipa condusă de profesorul Velculescu se va dovedi un succes, acesta ar putea fi un pas important spre îndeplinirea previziunii preşedintelui Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu, care a declarat că Victor Velculescu este unul din cei doi cercetători români cu şanse să obţină premiul Nobel.