Trupele israeliene au ucis şase palestinieni şi au rănit alţi 23, într-o serie de atacuri aeriene şi confruntări care au izbucnit miercuri, în nordul Fîşiei Gaza. Trupe ale infanteriei israeliene susţinute de vehicule blindate au pătruns în nordul Fîşiei Gaza, miercuri dimineaţă, urmate de atacuri aeriene, au afirmat martori. Postul de televiziune qatariot al-Jazeera a anunţat că un militar israelian a fost ucis miercuri, în cursul operaţiunii desfăşurate de statul evreu în nordul Fîşiei Gaza. Postul de televiziune a citat surse din presa israeliană.

Un poliţist palestinian a fost ucis într-un atac aerian, iar în timpul confruntărilor au fost rănite 23 de persoane, printre care se numără şi civili. O femeie se află în stare critică, fiind împuşcată în cap. Al doilea atac aerian s-a soldat cu moartea a doi bărbaţi înarmaţi. Unul dintre aceştia, care a fost garda de corp a unui membru al Guvernului, făcea parte din mişcarea islamistă Hamas şi a decedat din cauza rănilor suferite. Ambulanţele au reuşit să ajungă la unele dintre victime abia după cîteva ore, din cauza intensităţii atacurilor. Într-o operaţiune separată, zeci de vehicule blindate israeliene au fost plasate la graniţa Israelului cu sudul Fîşiei Gaza, marţi seară. Un oficial din cadrul armatei a bruiat frecvenţele a trei posturi de radio locale, inclusiv cel al militanţilor Jihadului Islamic, pentru a difuza un mesaj prin care îi soma pe palestinieni să evacueze zona Rafah, de la graniţa cu Egiptul, au povestit martorii. De asemenea, conform martorilor, cîteva nave israeliene s-au apropiat de litoralul Fîşiei Gaza.

Armata israeliană a sporit operaţiunile militare din Fîşia Gaza după capturarea unui soldat, la 25 iunie. Peste 270 de palestinieni au fost ucişi în aceste ofensive, circa jumătate dintre aceştia fiind civili. Israelul, care afirmă că militanţii au intensificat traficul de arme în Fîşia Gaza, trimite trupe regulat în regiune, pentru a încerca să găsească şi să distrugă tunelurile din zona graniţei şi ascunzătorile subterane.

Posibil schimb de prizonieri

Liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a afirmat că au fost demarate discuţii indirecte între gruparea sa şi Israel, prin intermediul unui mediator numit de Naţiunile Unite, privind un schimb de prizonieri. Acesta a fost primul anunţ potrivit căruia se desfăşoară discuţii indirecte pentru a asigura eliberarea prizonierilor. Israelul nu a comentat afirmaţiile lui Nasrallah.

Hezbollah a capturat doi soldaţi israelieni la 12 iulie, în timpul unui raid efectuat peste graniţă. Atacul, în care au fost ucişi opt militari israelieni, a provocat un conflict de 34 de zile între Israel şi Hezbollah. Aproximativ 1.200 de libanezi şi 157 de israelieni au fost ucişi în timpul luptelor, care s-au încheiat în urma unei rezoluţii ONU, în august. Aceasta cere ca soldaţii israelieni să fie eliberaţi şi să se găsească o soluţie la cazul prizonierilor libanezi din închisorile israeliene. Se preconizează că gruparea Hezbollah doreşte ca, în schimbul libertăţii celor doi soldaţi israelieni, să fie eliberaţi prizonierii libanezi şi palestinieni.

Sayyed Hassan Nasrallah a acordat termen coaliţiei libaneze aflate la guvernare pentru formarea unui Guvern de uniune naţională, pînă la jumătatea acestei luni, avertizînd că în caz contrar va organiza proteste care ar putea declanşa noi alegeri. Preşedintele Parlamentului, Nabih Berri, a cerut organizarea unor discuţii, săptămîna viitoare, între principalii lideri politici, pentru a rezolva criza care pune în pericol stabilitatea ţării. Berri, un lider musulman şiit aliat cu Hezbollah, a precizat că, în cadrul discuţiilor, va fi abordată cererea privind schimbarea Guvernului şi o nouă lege electorală. Nasrallah a afirmat că noul Guvern ar urma să fie condus tot de coaliţia antisiriană, dacă se va ajunge la un acord şi că nu se opune menţinerii postului de premier de către Siniora. Hezbollah, care beneficiază de susţinerea Siriei şi Iranului, este un critic aspru al premierului Fuad Siniora, sprijinit de Occident. Membrii coaliţiei antisiriene care domină Guvernul Siniora au respins cererile privind formarea unui Cabinet de uniune naţională, precizînd că acestea au ca scop creşterea influenţei Siriei în Liban.

În tot acest context politic tensionat, Israelul continuă raidurile aeriene asupra Libanului, amplificînd starea de incertitudine din regiune şi acutizînd divergenţele dintre politicienii de la Beirut.