Lăsaţi în voia sorţii, la mila bunului Dumnezeu, aşa sunt, în prezent, cei mai mulţi bolnavi din România. Ajunşi pe paturile spitalelor, chiar dacă o viaţă au plătit la fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate, constată, cu stupoare, că viaţa lor atârnă de un fir de aţă. Doi bani nu dau guvernanţii pe suferinţa românilor! Doi bani nu dau guvernanţii pe faptul că pacienţii din ţara pe care o conduc sunt mai mult decât umiliţi de sistemul de sănătate pe care ei, cu bună ştiinţă, l-au adus într-o agonie aproape ireversibilă. Bolnavii români au ajuns să cerşească mila cadrelor medicale atunci când ajund în spitalele golite de sărăcia lucie în care se află. Pe lângă faptul că nu sunt medicamente, materiale sanitare, sunt situaţii când investigaţiile medicale se amână de la o zi la alta în condiţiile în care aparatele, deja piese de muzeu, se defectează. Şi asta nu e tot. Pacientul român este spitalizat în condiţii mizerabile, în condiţii pe care nimeni nu şi le-ar fi imaginat că ar putea exista într-o unitate sanitară. Într-o societate modernă, cu mari pretenţii, bolnavii sunt internaţi în încăperi insalubre, în paturi cu saltele rupte, ruginite, cu pardoseli rupte, cu uşi ale saloanelor care abia dacă se mai ţin în balamale, cu ferestre prin care vântul bate mai ceva ca afară, cu grupuri sanitare în care îţi este scârbă să intri. Aşa arată, în 2012, unele saloane ale spitalelor din România. Grav este că pragul unor asemenea unităţi sanitare a fost trecut de aproape toţi miniştrii Sănătăţii. Cu toţii au văzut realitatea cruntă a Sănătăţii, a sectorului catalogat a fi cel mai important. Ce s-a făcut? Cine a cerut ajutor? Răspunsul este dat, zi de zi, de strigătele de disperare ale bolnavilor din România, umiliţi cu cea mai mare nesimţire de guvernanţii care îşi permit să se trateze în spitale de lux, unele în ţară, altele peste graniţele ţării. Situaţia fără precedent în care s-a ajuns i-a disperat şi pe medici, aşa că şi-au luat lumea în cap şi au plecat unde au văzut cu ochii. Alţii, însă, încearcă, poate, o ultimă resuscitare a sistemului sanitar. Aşa încearcă şi echipa condusă de dr. Alexandru Şerban. După 30 de ani de muncă la Spitalul Floreasca, a ales să vină la Constanţa, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. „Am venit cu echipa mea pentru cetăţenii Constanţei, pentru a lucra într-o clinică ultramodernă, similară celor din Europa. Aici sunt condiţii deosebite de lucru”, a declarat dr. Şerban.

CLINICA DE ORTOPEDIE DIN CONSTANŢA A „ÎNVIAT” DUPĂ INVESTIŢIILE CONSILIULUI JUDEŢEAN CONSTANTA

În ciuda faptului că politraumatismele înregistrate la nivelul judeţului nostru sunt în număr mare, în ciuda faptului că vara, numărul populaţiei judeţului aproape că se triplează odată cu venirea turiştilor pe litoral, iar secţia a arătat cum a arătat ani buni, cu o aparatură veche de zeci de ani, medicii putând să intre chiar şi în Cartea Recordurilor având în vedere „artificiile” la care erau nevoiţi să apeleze pentru a salva pacienţii, de la bugetul statului nu a fost alocat nici măcar un leu pentru lucrări de modernizare. Salvarea a venit odată cu trecerea unităţilor sanitare în subordinea autorităţilor locale. Chiar dacă autorităţilor constănţene le-au tot fost puse beţe în roate de către oficialii portocalii, bugetul fiind tot mai sărac de la an la an, s-au găsit soluţii pentru ca SCJU să fie modernizat. Pentru Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) - cel care a preluat SCJU din punct de vedere administrativ - investiţiile în Sănătatea locală au constituit de la bun început o prioritate. Şi acest lucru este dovedit de fapte. Nu sunt doar vorbe, fiind alocate fonduri către SCJU aproape periodic. O altă dovadă o constituie modernizarea la standarde europene a Clinicii de ortopedie. Ieri, lucrările de reabilitare la una dintre cele mai importante clinici ale SCJU au fost finalizate, astfel fiind respectat termenul anunţat de constructor. „Am reuşit să ne încadrăm în termen, chiar dacă a fost foarte greu. Trebuie să ne gândim la faptul că am executat lucrări capitale într-o unitate sanitară funcţională, într-o unitate sanitară unde se operează. Sub clinica de ortopedie care este la etajul patru, se află cea de Anestezie terapie intensivă. A trebuit să avem în calcul toate aceste aspecte. Am lucrat sâmbătă, duminică, am lucrat chiar şi nopţile, astfel încât să nu perturbăm, în limitele impuse, activitatea medicală”, a declarat directorul „Baran” - firma care a câştigat licitaţia pentru modernizare, Elena Vrînceanu.

FLUX LAMINAR PENTRU „AER” IMPECABIL Clinica beneficiază de spaţii amenajate ultramodern, blocul operator, ce se întinde pe o suprafaţă de 700 de mp şi are în componenţă patru săli de operaţii, un spaţiu de sterilizare şi anexele, a fost dotat cu un sistem de ventilare cu flux laminar, cum vezi doar în câteva mari spitale din ţară şi din Europa. Sistemul este de cea mai înaltă tehnologie la ora actuală şi determină o scădere masivă a infecţiilor intraspitaliceşti. „Este un sistem în care s-a investit enorm, aproape patru sute de mii de euro, însă este un sistem care este folosit cu succes în mari spitale din ţară şi Europa. Şi totul pentru protecţia maximă a pacienţilor care sunt pe masa de operaţie”, a adăugat reprezentantul constructorului. Instalaţia de flux laminar a fost apreciată şi de medicul şef. Şi cum dotarea şi condiţiile impecabile de lucru nu sunt suficiente pentru asigurarea unui act medical de cea mai înaltă calitate, şeful Clinicii aduce garanţii importante echipei cu care a ales să lucreze. Sunt şase medici şi şase asistenţi medicali care au acceptat să vină din Bucureşti, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca. „Sunt oameni cu mare experienţă, de cel puţin zece ani. Toţi au venit aici prin concurs”, spune medicul şef.