Prima soţie a lui Osama bin Laden şi unul dintre cei 12 copii ai săi îl descriu pe liderul reţelei al-Qaida ca fiind un tată auster, un soţ autoritar, dar şi un iubitor de bolizi, care stăpîneşte foarte bine limba engleză, potrivit unei cărţi ce urmează să fie publicată în SUA. În “Growing Up Bin Laden”, în traducere A creşte ca un ben Laden, Najwa, prima soţie a liderului al-Qaida şi Omar, cel de-al patrulea fiu al său, povestesc evoluţia celui care s-a transformat dintr-un adolescent credincios într-un extremist capabil de orice pentru a ataca Occidentul.

În adolescenţă, Osama bin Laden s-a căsătorit cu Najwa. La 17 ani, tînărul saudit are deja convingeri bine formate. La puţin timp după Revoluţia iraniană din 1979 care l-a adus pe ayatollahul Khomeini la putere, cuplul bIn Laden a mers în sua, îşi aminteşte Najwa în această carte, al cărei co-autor este scriitorul Jean Sasson. La Los Angeles, Osama s-A întîlnit cu mentorul său, şeicul palestinian Abdullah Azzam, care face apel la voluntari pentru a se alătura Jihadului în Afganistan şi a lupta împotriva sovieticilor. Acesta răspunde la chemare. La întoarcerea în Arabia Saudită, Osama bin Laden este primit ca un erou. Dar acasă, trăsăturile sale autoritare încep să iasă la iveală şi copiii săi sînt primii care resimt efectele acestora. Le este interzis să-şi arate prea mult dinţii atunci cînd rîd, scrie Omar bin Laden. Între timp, Najwa trebuie să se acomodeze cu un soţ poligam şi o viaţă de interior cel puţin austeră. “Tatăl meu îi interzicea mamei mele să pună în funcţiune aerul condiţionat, pe care muncitorii îl instalaseră în casa noastră. Îi interzisese de asemenea să folosească frigiderul”, scrie Omar bin Laden.

Această aversiune afişată faţă de echipamentele electrocasnice nu îl împiedică pe Osama bin Laden să îşi cumpere vehicule puternice, printre care cel puţin un Mercedes auriu. El şi-ar fi cumpărat chiar şi o barcă de viteză. “Nu îi plăcea nimic mai mult decît să îşi ocupe o zi întreagă pentru a face curse de viteză în deşert, la bordul unuia dintre bolizii săi”, explică prima sa soţie, ce dezvăluie de asemenea că Osama bin Laden, comanditarul revendicat al atentatelor de la 11 septembrie, are o înclinaţie pentru grădinărit şi o predilecţie pentru cultivarea porumbului şi a florii-soarelui. “Activitatea favorită a lui Osama era de a cultiva terenul”, afirmă fosta doamnă bin Laden. Dar şi pasiunea sa pentru natură se transformă în calvar pentru membrii familiei sale. El îi obligă să-şi petreacă nopţile în deşert, avînd doar nisipul pentru a-i proteja împotriva frigului. Şi pentru a le forma caracterul, îi trimite pe fiii săi în munţi fără provizii sau apă. Totuşi, Omar Ben Laden îşi arată admiraţia faţă de talentul tatălui pentru echitaţie, cunoaşterea limbii engleze sau aritmetica. “Tatăl meu era atît de renumit în calcul mental, încît, uneori, unii veneau la noi cu un calculator pentru a-l pune la încercare”, îşi aminteşte Omar, care precizează că la masă, Osama bin Laden nu refuza fructele mango sau dovleceii cu măduvă şi servea ceaiul cu două bucăţele de zahăr.

Lipsită de liderul său care în ultima vreme nu a mai dat publicităţii mesaje însufleţitoare, al-Qaida este slăbită. Pierderea unor lideri, combatanţi şi de lipsa de fonduri a diminuat abilitatea reţelei teroriste de a ataca ţinte din SUA şi Europa Occidentală. Totuşi, al-Qaida şi grupările aliate aflate în special în Pakistan rămîn o ameninţare, mai ales pentru că au o capacitate sporită de a atrage recruţi din Asia Centrală şi Turcia, pentru a contracara scăderea numărului de militanţi din lumea arabă şi Occident.

Puterea al-Qaida este de o importanţă crucială în prezent, în contextul dezbaterii complexe de la Washington privind viitorul nivelului trupelor şi al tacticilor din Afganistan şi Pakistan. Oficiali din cadrul serviciilor occidentale de informaţii afirmă că gruparea, deja aflată sub presiune din cauza atacurilor avioanelor fără pilot americane şi a unui asalt al armatei pakistaneze asupra bastioanelor sale, este marcată de diviziuni interne şi conflicte cu grupurile tribale. Cooperarea globală şi infiltrarea agresivă a serviciilor de spionaj au dejucat o serie de comploturi, iar campania de atacuri cu avioane fără pilot a dus la uciderea mai multor lideri al-Qaida şi a intensificat diviziunile între grupările extremiste. Numărul comploturilor eşuate în Occident arată, de asemenea, că a scăzut calitatea agenţilor.