Ordonanța de Urgență a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât și Codul de Procedură Penală a fost publicată luni în Monitorul Oficial, ea intrând astfel în vigoare.

În preambulul OUG, Ministerul Justiției invocă ca temei pentru adoptarea ei ''numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale și care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deși termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudență cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale ale cetăţenilor'' și ''existența mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu consecința aplicării unor sancțiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat și îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern''.

Legiferarea fără o dezbatere publică prealabilă este motivată astfel: ''datorită amplorii fenomenului și a consecințelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative care continuă să se producă asupra interesului public general care vizează încrederea societății în justiție''.

Ordonanța, adoptată de Guvern în ședința de miercuri, aduce peste 130 de schimbări, unele dintre acestea criticate de societatea civilă și unii avocați.

Astfel, începând de astăzi, procurorul poate solicita de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea inițială a unui judecător, măsură despre care unii avocați, dar și un ONG, susțin că este neconstituțională.

Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

Unii avocați de drept penal susțin că modificarea încalcă drepturile și libertățile prevăzute de Constituție. ''Noile modificări ale Codului Penal și de Procedură penală și NECONSTITUȚIONALE: (1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricărei alte instituții care deține date privind situația financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existența și conținutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe'', se arată într-o postare a avocatului Marius Vicențiu Coltuc, pe blogul său personal.

De asemenea, APADOR-CH (Asociația privind apărarea drepturilor omului din România) susține că modificarea încalcă dreptul la viață privată, garantat în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Convenția Drepturilor Omului. APADOR-CH reclamă totodată că ''este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie''.

''Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată'', se arată în comunicatul APADOR-CH.

O măsură contestată de unii avocați și de cei de la APADOR-CH este și abrogarea aliniatului 1 din art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură. "Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esențială a dreptului la un proces echitabil?Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană", au explicat reprezentanții APADOR-CH.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat luni că se pregăteşte să sesizeze CCR privind acestă OUG. De asemenea, Tăriceanu a spus că sunt mai multe iniţiative depuse la Senat care prevăd modificări ale Codului penal şi a Codului de procedură penală, astfel că Guvernul nu are dreptul să intervină prin ordonanţă.

"Îmi rezerv posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională şi am dat astăzi în lucru departamentului legislativ să studieze această chestiune şi să pregătească dacă avem baza juridică să sesizăm CCR pe acest subiect. Sunt mai multe iniţiative legislative care sunt depuse la Senat în diferite etape procedurale referitoare la modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală. Guvernul nu are dreptul să intervină prin ordonanţă în momentul în care noi avem aceste propuneri şi ele sunt în dezbatere în diferite faze ale procedurii", a spus el.

El a declarat anterior că OUG ar trebui respinsă de Parlament fără dezbateri.