Organizaţia teroristă “Omleta” de la Timişoara i-a adresat un ou premierului Boc. În noua democraţie, oul exprimă, după metoda lui Columb, sentimentele de înaltă preţuire şi consideraţie faţă de conducătorii patriei. Organizaţia “Omleta” îşi exprimă regretul că, date fiind efectele generate de criza mondială, a fost nevoită să se limiteze la un singur ou. Producătoarea acestuia a fost declarată găină eroină. Situaţia extrem de gravă în care se află naţiunea este reflectată şi de acest caz. Am trăit timpuri mult mai bune, cînd, dacă vă amintiţi, conducătorii noştri iubiţi erau primiţi cu ouă din abundenţă şi cu cerneală din belşug. Avantajat de statura sa, suplimentată de urcatul pe bombeuri, domnul Boc nu a fost ochit aşa cum se cuvine. Nici măcar cît pentru un mic dejun american. Se prea poate ca teroristul cu ouă să fi fost copleşit pînă peste cap de importanţa vizitei efectuate de premier! În astfel de momente, îţi tremură mîna. Evident, de admiraţia generată de cei care se luptă pe toate căile şi cu toate mijloacele să ne scoată din criză. Evenimentul de la Timişoara reflectă şi un alt adevăr extrem de dur. Scăderea dramatică, de la Columb încoace, a producţiei de ouă. Dispariţia trăgătorilor de ouă de elită. Deprecierea oului pe fundamentul de coajă. Traiectoria curioasă a oului pe post de proiectil. Conţinutul anemic de albumină. Implicarea directă şi parşivă a găinii în astfel de manifestări. Seninătatea cu care premierul a trecut pe lîngă oul plecat spre intrarea Primăriei. Asemănarea dintre ou şi cerneală, ca recuzită pentru acţiuni de genul celor puse la cale de organizaţia “Omleta”. Ei bine, preşedintele Băsescu, surprinzător pentru întreaga populaţie, nu a avut parte de o primire cu ouă. Aflat în vizită de lucru într-o zonă mult mai săracă, a fost întîmpinat cu huiduieli la scenă deschisă. În cazul său, huiduielile ilustrează nivelul ridicat de popularitate atins cu cîteva luni înainte de alegerile prezidenţiale. Deşi nu are calitatea de şef de stat, Elena Udrea a beneficiat de acelaşi tratament deosebit de zgomotos. În astfel de situaţii, cînd unora la ajunge cuţitul la os, huiduielile ţin de vorbă bună. Totul este să priceapă “adrisantul”. De cîteva zile, oul huiduielilor ilustrează starea de nervozitate existentă la nivel naţional. Atenţie, în mod deosebit, în rîndurile tinerilor. Deocamdată, oul şi huiduielile sînt folosite separat. Să vedeţi ce se va întîmpla cînd oul şi huiduielile vor asigura unitatea de monolit a celor care vor schimbarea cu orice preţ. Şi ăsta este, cum să zic, doar începutul! Oul este oglinda mai puţin fermecată a opiniei publice. În ea se reflectă adevărata faţă a unor politicieni. Huiduielile, la rîndul lor, propagă ecoul autentic al băilor de mulţime făcute de prezident şi de anumiţi lideri politici. Prea se cred unii nemuritori şi drepţi! Boc a primit oul, fiind adeptul produsului finit. Ieri, Băsescu a căutat Găina pe munte…