Pacea în Ucraina a început cu... un război

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Deocamdată

Pacea în Ucraina a început cu... un război

Eveniment 14 Februarie 2015 / 00:00 1304 accesări

Bombardamente au avut loc, vineri dimineaţa, atât în fieful pro-rus Doneţk, cât şi la Lugansk, unde au fost ucise cel puţin 18 persoane, potrivit unui lider separatist, în pofida armistiţiului semnat joi, la Minsk, între beligeranţi şi care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică. Potrivit BBC, jurnalişti străini aflaţi la Doneţk afirmă că au auzit bombardamente vineri dimineaţa, dar mai puţin intense decât în ultimele zile. Potrivit agenţiei ruse de stat Tass, care citează un lider rebel, trei persoane au fost ucise, iar alte patru rănite, în bombardamente cu sisteme de rachete multiple asupra unor zone locuite din Lugansk. În noaptea de joi spre vineri au avut loc două astfel de atacuri. Primul s-a consemnat la ora locală 22.30, în partea de est a oraşului, unde au fost numărate 52 de explozii de rachete de tip Smerci. În afară de case, au fost atinse o unitate de pompieri, o fabrică de produse lactate, o conductă de gaze, o centrală termică şi o grădiniţă de copii. Al doilea atac a fost efectuat cu lansatoare de rachete de tip Grad, în noaptea de joi spre vineri, către ora locală 3.45, iar rachetele au atins centrul oraşului. În republica separatistă Doneţk, şapte persoane, între care trei copii, au murit în bombardamentele din ultimele 24 de ore, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Eduard Basurin. Acesta a afirmat de asemenea că Ucraina a pierdut două vehicule de infanterie, patru tancuri şi patru camioane, iar 42 de persoane au fost ucise şi 30 rănite.

            Un armistiţiu a fost semnat la Minsk de cele două părţi aflate în conflict şi urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică. UE a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni, dacă armistiţiul nu va fi respectat. Există temeri în acest sens, având în vedere că nici înțelegerea de pe 5 septembrie nu a fost pusă în aplicare, în contextul deteriorării situaţiei din estul Ucrainei de la începutul anului, când au fost reluate confruntările armate. Peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat din estul Ucrainei, în aprilie 2014. De la începutul anului, bilanţul victimelor a crescut dramatic, 263 de civili fiind omorâţi în zone locuite numai în perioada 31 ianuarie - 5 februarie.

AVERTISMENT UE va reacţiona prompt în cazul încălcării armistiţiului de la Minsk, a avertizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după summitul de la Bruxelles. Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franţa, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina şi planului de salvare a Greciei. Summitul nu a fost formal şi nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete.

            Joi, vicepreședintele PE, Ryszard Czarnecki, a declarat că, în realitate, ”cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Francois Hollande, au sacrificat Ucraina pentru interesele economice ale țărilor lor, la negocierile de la Minsk. Aceasta nu este o victorie a Ucrainei. Cred că astăzi e bucurie la Moscova și nu la Kiev”. În opinia sa, ”oficialii de rang înalt de la Kiev încearcă să păstreze o mină bună într-un joc prost”. Oficialul polonez și-a exprimat convingerea că rebelii pro-ruși, sprijiniți de Moscova, nu se vor opri la cele obținute și mai devreme sau mai târziu vor continua să avanseze.

VICTORIA LUI PUTIN Acordul privind criza ucraineană are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat-marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, ci, dimpotrivă, face posibil acest proiect. Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk va dura suficient cât să fie implementată prima şi cea mai importantă prevedere a sa, încetarea focului, stabilită pentru duminică. De fapt, în cazul improbabil în care va fi aplicat deplin, pactul ar putea face posibil acest proiect al preşedintelui rus, comentează ”Washington Post”.

            Rezultatul negocierilor-maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între liderul Kremlinului, care îşi foloseşte forţa militară, şi liderii europeni, care nu doar că nu sunt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei detensionări, care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării între timp, comentează cotidianul american. În plus, controlul asupra frontierei dintre Rusia şi Ucraina nu va fi preluat de Kiev până la sfârşitul anului, şi asta numai după o reformă constituţională acceptabilă pentru Moscova şi separatiştii din est. Fără a avea controlul frontierelor, Ucraina nu poate împiedica intrarea forţelor, proviziilor şi agenţilor din Rusia. Acordul prevede, de asemenea, retragerea formaţiunilor armate străine din Ucraina, dar nu are un termen-limită, în timp ce Putin susţine că ”NATO are legiuni în ţară, nu Rusia”.

            Nu este de mirare că Poroşenko a afirmat, după negocieri, că ”principalul obiectiv atins este promisiunea unui armistiţiu, alături de retragerea armamentului greu de ambele părţi în următoarele două săptămâni”. Dar chiar şi această perspectivă este întunecată de cererea lui Putin ca miile de soldaţi ucraineni care apără Debalţeve să depună armele. Acest fapt ar transfera de facto controlul asupra oraşului către statul separatist pe care îl construieşte Rusia. Acesta nu este însă singurul câştig al lui Putin. Acceptând iniţiativa diplomatică a europenilor, el s-a asigurat că UE nu impune noi sancţiuni Rusiei la summitul de joi. Putin i-a oferit, de asemenea, preşedintelui american, Barack Obama, motive să respingă cererile celor din administraţia sa care susţin livrarea de armament Ucrainei. Administraţia SUA a anunţat chiar că ar putea reduce sancţiunile existente împotriva Rusiei, după ce acordul va fi implementat deplin. Dar în lipsa presiunii economice şi militare, Putin nu va îndeplini niciodată aceste condiţii.

           



12