Zilele trecute, s-a lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS) - www.ms.ro, pe lângă proiectele de lege ale Sănătăţii, dezbătute în cadrul întâlnirilor regionale, pachetul de servicii medicale de bază, despre care „toţi actorii implicaţi în sistem au căzut de acord că reprezintă temelia reformei în sistemul de sănătate”. „Apelul meu la dvs. este pentru înţelegere, pentru a avea răbdare de a primi răspunsuri la toate întrebările pe care le veţi adresa pe marginea acestui proiect. De ieri, secretarul de Stat Adrian Pană, coordonatorul proiectului, vă stă la dispoziţie pentru observaţii, comentarii şi propuneri”, este declaraţia ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Demnitarul asigură că pachetul de bază va fi gratuit pentru toţi cetăţenii asiguraţi şi neasiguraţi, iar serviciile esenţiale sunt asigurate. „Pachetul are o componentă semnificativă de prevenţie. Prin accentul pus pe prevenţie, pachetul de bază tratează cauzele şi nu doar simptomele. Până acum, pacientul avea drepturi doar pe hârtie. În realitate, trebuia să scoată bani din buzunar pentru orice. De acum înainte, serviciile din pachetul de bază sunt clare şi garantate”, a declarat Nicolăescu. Oficialul MS susţine că, „dacă cetăţeanul ştie la ce servicii are dreptul în mod gratuit, este mai puţin probabil să apeleze la plăţi informale“. „Vrem să descurajăm această practică din sistem”, este hotărât ministrul. Nicolăescu spune că pachetul de bază va oferi pacienţilor acces mai uşor la tratament prin medicul de familie şi de ambulatoriu, nu prin serviciile oferite de spitale, aşa cum se întâmpla până acum, fiind astfel supraaglomerate urgenţele spitalelor. „Concomitent, va creşte finanţarea pentru medicina primară şi pentru ambulatoriul de specialitate, unde se pot furniza aceleaşi servicii ca în spital cu costuri mai mici”, spune ministrul.

CE CONŢINE PACHETUL DE BAZĂ Potrivit ministrului Sănătăţii, pachetul de bază va conţine: urgenţele - tot ce înseamnă medicină de urgenţă intră în pachet; partea de prevenţie - numărul şi tipul consultaţiilor/ analizelor de evaluare a riscului, urmărirea periodică a persoanelor cu risc de îmbolnăvire; medicina de familie - număr de consultaţii, creşterea numărului de servicii care pot fi acordate de medicii de familie; medicina comunitară; servicii în ambulatoriul de specialitate - consultaţii (numărul şi frecvenţa pe specialităţi), servicii paraclinice (laborator - tipuri de analize), imagistică (numărul şi frecvenţa); servicii de spitalizare - translatare din internarea continuă spre ambulatoriul de specialitate şi internarea de zi.

Primele comentarii acuzatoare la adresa pachetului de bază au şi apărut, unele publicaţii precizând că ar exista o listă a bolilor pentru care pacienţii nu s-ar mai putea interna în spital. Explicaţia specialiştilor Ministerului Sănătăţii (MS) nu a întârziat să apară. „Nu există o listă a bolilor pentru care pacienţii nu se mai pot interna în spitale. Pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opţiunea internării. Pachetul de bază nu schimbă tipurile de servicii medicale care se acordă, ci spune clar unde şi cum se acordă ele, direcţionând pacientul”, se explică în informarea MS. În momentul de faţă, potrivit datelor existente, o parte semnificativă dintre cazurile internate în unităţile sanitare cu paturi ar putea fi rezolvate în afara spitalizării continue, iar numărul internărilor nejustificate, care înseamnă consum de resurse, este unul ridicat, spun cei de la MS. Pachetul evidenţiază un set de afecţiuni care pot fi tratate în afara spitalizării continue, în cazul în care ele nu prezintă complicaţii şi comorbidităţi. Pentru aceste afecţiuni, se urmăreşte reducerea graduală a internărilor în spitalizare continuă şi tratarea lor în ambulatoriu.