Bolnavii sistemului sanitar din România, deşi au aceleaşi drepturi cu cei din ţările UE, sunt ai nimănui. Cine este responsabil de sănătatea pacienţilor români? De ce pacienţii români, care sunt plătitori, fie că vor, fie că nu vor, la Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu beneficiază de mai nimic atunci când ajung în spitale? De ce au doar obligaţii, nu şi drepturi? Şi de parcă nu ar fi de ajuns, pacienţii din România mai sunt luaţi şi peste picior, nu de puţine ori, de cadrele medicale. Dacă au pretenţii, dacă îşi cer drepturile, sunt imediat puşi „la zid”. În spitale totul costă, de la tratamente banale şi până la serviciile prestate, deşi, teoretic, sistemul sanitar, aşa cum este el în prezent, este gratuit. „Gratuit a fost în urmă cu ani buni. Acum plăteşti tot. Plăteşti şi când îţi schimbă asistenta lenjeria pătată de sânge, şi când îţi pune şi îţi ia plosca. Plăteşti când îţi schimbă branula, plăteşti când îţi igienizează baia”, este declaraţia unui pacient din România. Este pacient al UE şi îşi cere drepturile. Din păcate, până acolo este cale lungă. Reforma din ţara noastră este într-o continuă schimbare, însă în zadar. Oamenii sunt tot mai nemulţumiţi. Este din ce în ce mai rău, în opinia lor, Sănătatea noastră este într-o comă profundă cu şanse minime de supravieţuire. Asociaţiile de bolnavi încearcă, atât cât pot, să tot tragă semnale de alarmă, să atenţioneze autorităţile implicate că drepturile elementare ale pacienţilor sunt frecvent încălcate.

DE ZIUA EUROPEANĂ A DREPTURILOR PACIENŢILOR, STABILITĂ ÎN FIECARE AN PE 18 APRILIE, ŞI REPREZENTANŢII COALIŢIEI ORGANIZAŢIILOR PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI CRONICE DIN ROMÂNIA (COPAC) SUBLINIAZĂ ÎNCĂLCĂRILE DREPTURILOR BOLNAVILOR, VINOVAŢII FIIND LĂSAŢI NEPEDEPSIŢI.

În opinia lor, se profită de legislaţia stufoasă, în unele cazuri, iar în altele nu sunt prevăzute pedepse. În plus, actuala legislaţie românească nu cuprinde toate drepturile fundamentale ale pacienţilor recunoscute în Europa. „Am solicitat încă de anul trecut ca legislaţia să aibă în componenţă un capitol special destinat drepturilor pacienţilor, care să cuprindă toate cele 14 drepturi fundamentale cuprinse în Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor. Revenim cu această solicitare către Ministerul Sănătăţii. Acest lucru ar fi o dovadă de normalitate în sistemul sanitar românesc”, a declarat preşedintele COPAC, Gheorghe Tache. La rândul său, vicepreşedintele COPAC, Iulian Petre, solicită, în numele coaliţiei, şi prevederea unor pedepse acolo unde se constată încălcarea drepturilor pacienţilor şi simplificarea procedurilor, astfel încât pacienţii să nu mai fie puşi inutil pe drumuri. „Un singur exemplu este necesitatea Legii malpraxisului, care ar permite despăgubirea pacienţilor în cazurile de malpraxis”, a explicat el.

PACIENŢI, AICI VĂ SPUNEŢI PĂSURILE! Reamintim că reprezentanţii COPAC au inaugurat, la începutul lui martie 2013, Telefonul Pacientului, unde pacienţii cărora le-au fost încălcate drepturile de către diverse instituţii sau nu ştiu cui să se adreseze pentru problema lor, pot apela, gratuit, din orice reţea telefonică la numărul 0 800 800 242 zilnic, între 9.00 şi 17.00, iar un operator le va răspunde şi îi va îndruma. „Aspectele legate de încălcarea drepturilor sunt înregistrate şi trimise spre soluţionare instituţiilor competente. Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor cuprinde 14 drepturi fundamentale ale acestora: dreptul la măsuri preventive, accesibilitate, informare corectă, consimţământul informat, alegere liberă, respectul intimităţii şi confidenţialitate, respect pentru timpul pacientului, respectarea standardelor de calitate, siguranţă, inovaţie, evitarea suferinţei şi durerii care nu sunt justificate, tratamentul personalizat, dreptul de a manifesta nemulţumirea şi dreptul de a fi compensat”, potrivit COPAC.

18 aprilie a fost stabilită drept Ziua Europeană a Drepturilor Pacienţilor în 2007, dată la care a luat fiinţă şi COPAC. În prezent, COPAC reuneşte 12 organizaţii naţionale ale pacienţilor: Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Infectate cu HIV/SIDA, Societatea de Scleroză Mulptiplă din România, Alianţa Naţională de Boli Rare din România, Asociaţia Transplantaţilor din România, Asociaţia Persoanelor cu Thalasemie Majoră, Asociaţia Antiparkinson, Fundaţia Baylor Marea Neagră, Asociaţia Română de Hemofilie, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză MDR, Asociaţia Prader Willi România, Asociaţia Română de Cancere Rare şi Asociaţia Pacienţilor Oncologici din România.