„Să nu vă fie teamă că privatizăm sistemul medical, să nu vă fie teamă că transferăm nişte servicii din spital în prespital. Politica este aceea de a cheltui cât mai bine banul public. Vă sfătuiesc să apăraţi interesele profesiei şi ale pacienţilor. Cu cât vom transfera mai multe servicii medicale către ambulatoriu (foste policlinici), cu atât vom face ceea ce este necesar pentru ţară”, aşa a început, vineri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, cea de-a doua videconferinţă (pe tema ambulatoriilor de specialitate - partea clinică), din seria întâlnirilor programate pentru această lună, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale, ai asociaţiilor pacienţilor şi ai caselor de sănătate, pe marginea pachetului de bază din Sănătate.

ÎN AMBULATORII, TARIFE DE 20 DE ORI MAI MICI Potrivit ministrului, în prezent, tariful pe caz ponderat în spital oscilează între 1.380 şi 1.800 lei, în vreme ce în ambulatoriu este de 20 de ori mai mic. Potrivit indicatorilor, în 2012, din cele 4,4 milioane de cazuri internate, aproximativ un milion puteau fi rezolvate în ambulatoriu. “România nu este o ţară bogată încât să îşi permită asemenea risipă şi lux”, a spus ministrul. Nicolăescu a declarat că doreşte să se dezvolte cât mai multe ambulatorii la spitalele publice şi i-a îndemnat pe managerii unităţilor spitaliceşti să îşi configureze serviciile medicale astfel încât tot mai multe consultaţii să se desfăşoare în ambulatoriu. În acest sens, Nicolăescu a spus că vor creşte veniturile cabinetelor medicilor specialişti, arătând că bugetul pentru ambulatoriu a crescut semnificativ. Dacă în 2012 acesta era de 320 milioane lei, în 2013 era de 450 milioane lei, iar în 2014 a ajuns la 647 milioane lei. “Vrem să dăm statutul ambulatoriului de specialitate de filtru în rezolvarea cazurilor, înainte de a se ajunge la spitalizarea lor, astfel încât internarea în spital să nu se facă decât dacă este neapărat nevoie. Vrem să tratăm cât mai multe cazuri în ambulatoriu. Putem spune că veniturile cabinetelor medicilor de specialitate vor creşte. Prin aceasta vor creşte inclusiv veniturile asistenţilor care vor lucra în acele cabinete. Politica de pachet medical este corelată cu cea de resurse umane”, a declarat Eugen Nicolăescu.

Dar pentru aceste filtre, spun unii medici, se impune o dotare pe măsură. Un diagnostic cert nu poate fi pus fără o dotare modernă. “Nu este suficient doar să vezi pacientul, să-i faci anamneza. Dacă apare o suspiciune de o anumită afecţiune şi ai nevoie, de exemplu, de un ecograf şi nu-l ai, ce faci? Pacientul, dacă va avea o relaţie, va merge în spital sau la un privat”, spune un medic specialist constănţean. Din păcate, în multe dintre ambulatoriile de specialitate, dotările sunt ca şi inexistente. Iar dacă există, sunt foarte vechi. Nu se mai pune la socoteală faptul că pacienţii sunt primiţi în încăperi deloc primitoare, sălile de aşteptare fiind, de asemenea, improprii, cu bănci rupte sau deloc. Iarna, bolnavii tremură de frig, în lipsa unei surse de încălzire pe holuri, dar şi în unele cabinete medicale.

NOUTATE ABSOLUTĂ “Un ambulatoriu de specialitate dezvoltat şi suficient finanţat astfel încât să trateze mai rapid şi mai eficient mai mulţi bolnavi, prin preluarea lor din spitalizarea continuă, este rezultatul pe care dorim să-l aibă introducerea pachetului de bază, coroborată cu alte politici publice de sănătate”, potrivit MS. O noutate absolută pe care o introduce pachetul de bază este consultaţia complexă, multidisciplinară, anuală, care se acordă bolnavilor cu anumite boli cronice. Aceasta presupune bilanţul stării de sănătate, examen clinic, investigaţii, urmărirea planului de management al bolii. Consultaţia complexă este efectuată de o echipă multidisciplinară alcătuită din medici specialişti. Secretarul de Stat în MS, Adrian Pană, a precizat că în cadrul ambulatoriilor de specialitate vor exista trei tipuri de consultaţii: tip A (simple), tip B (standard) şi tip C (complexe). Aproximativ 70% din cazurile de episoade de boală ar trebui rezolvate prin implementarea pachetului de servicii medicale de bază în ambulatoriile de specialitate, a declarat secretarul de Stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Pană.

PRIORITIZARE Consultaţiile vor fi făcute în funcţie de priorităţile medicale. Astfel, nivelul de prioritate 1 este semiurgent: afecţiuni cu impact potenţial semnificativ al intervenţiei precoce de a salva viaţa sau de a preveni complicaţii severe, pentru care se impune transfer în maximum 7-28 zile. Nivelul de prioritate 2 - intermediar: situaţii clinice neameninţătoare de viaţă, dar cu un orizont de timp limitat pentru ca intervenţia să prevină deteriorarea funcţională, pentru care se impune transfer în maximum 1-3 luni. Nivelul de prioritate 2 permite crearea listei de aşteptare, respectând criteriile de urgenţă. Nivel de prioritate 3 - de rutină: evaluare complexă/precizare de diagnostic pentru pacienţi stabili a căror afecţiune nu prezintă potenţial de deteriorare rapidă sau afectare uşoară sau moderată a statusului funcţional, pentru care se impune transfer în maxim 3-6 luni. Nivelul de prioritate 3 permite crearea listei de aşteptare, respectând criteriile de urgenţă.