Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) solicită viitorilor europarlamentari să le reprezinte interesele la cel mai înalt nivel de decizie. Statele europene trebuie să decidă unitar şi să impună un standard în ceea ce priveşte depistarea, urmărirea şi tratamentul pacienţilor cu afecţiuni hepatice cronice, potrivit unui comunicat al APAH-RO. Astfel, asociaţia, împreună cu European Liver Patient Association (ELPA) şi Asociaţia Pacienţilor Cronici din România, lansează „Ghidul Candidatului la Alegerile Europarlamentare 2014. Viitor european pentru pacienţii români cu hepatită”, în cadrul unei mese rotunde la care au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor, candidaţi la alegerile europarlamentare din toate partidele politice, jurnalişti. Iniţiativa este o provocare pe care pacienţii o adresează candidaţilor la o poziţie în Parlamentul European, de a-şi îndeplini mandatul în interesul celor pe care îi reprezintă. Pacienţii au nevoie de suportul acestora pentru ca vocea lor să se facă auzită. „Hepatita nu este doar o problemă a unei ţări, precum România, ci a întregii UE. Candidaţii români la alegerile europarlamentare ne vor reprezenta pe toţi la cel mai înalt nivel, în Parlamentul European. Ca pacienţi, le solicităm sprijinul şi avem încredere că ne vor fi alături prin dezvoltarea iniţiativelor politice menite să stabilească această boală drept o prioritate europeană şi naţională”, a declarat preşedintele APAH-RO, Marinela Debu.

Statistici îngrijorătoare

România se confruntă cu statistici îngrijorătoare în cazul ambelor tipuri de hepatită, situându-se pe locul 4 la nivel global în ceea ce priveşte decesele cauzate de hepatita B şi C, iar în UE, pe locul 1 în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei C. În 2009 erau estimate 88.000 de cazuri de ciroză şi 1.700 de cazuri de hepatocarcinom cauzate de hepatita C, iar în prezent sunt peste 600.000 de pacienţi într-un stadiu cronic al bolii. Pentru 2030 se anticipează o creştere la 130.000 şi, respectiv, 2.700 de asemenea cazuri.

Ce cer bolnavii

Solicitările pacienţilor cu hepatită din România sunt: implementarea unei strategii naţionale pentru abordarea hepatitei virale, introducerea programelor de prevenţie şi tratament şi, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului de screening, trimiteri şi tratament pentru a preveni infecţiile în viitor; asigurarea accesului oportun şi permanent la tratament, în special pentru pacienţii care au cele mai mari nevoi, şi elaborarea protocoalelor de tratament pentru a îmbunătăţi nivelul de respectare a tratamentului; creşterea gradului de conştientizare în special în rândul grupelor cu risc şi al celor excluse social, în legătură cu analizele pentru depistarea hepatitei virale, şi asigurarea unui acces facil la procedurile de diagnostic; actualizarea protocoalelor de diagnostic şi tratament şi formarea medicilor generalişti şi a asistentelor cu scopul de a depista şi de a se ocupa mai bine de cazurile de hepatită virală; înfiinţarea unor Centre de excelenţă pentru supraveghere epidemiologică, tratament şi cercetare, precum şi elaborarea unui registru naţional pentru hepatita virală, cu scopul de a permite o gestionare mai bună a pacienţilor; crearea unei reţele naţionale şi regionale pentru a informa mai bine pacienţii şi cadrele medicale în legătură cu datele epidemiologice şi cele mai bune strategii.