Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au în vedere punerea în aplicare a unui nou pact de stabilitate, ce ar fi limitat la câteva ţări din Zona Euro, potrivit informaţiilor publicaţiei „Welt am Sonntag”. Potrivit ziarului menţionat, care se bazează pe surse guvernamentale, cei doi lideri doresc să pună în aplicare rapid un nou pact exclusiv între Franţa, Germania şi unele ţări, după modelul Acordului Schengen privind libera circulaţie a persoanelor, ce include în prezent zece din cele 27 de ţări membre ale UE. Oficialii de la Paris şi Berlin vor face propuneri în acest sens în cursul săptămânii, înainte de summit-ul UE din 9 decembrie şi doresc ca omologii de la Roma să se asocieze.

Pactul de stabilitate actual obligă cele 17 ţări din Zona Euro să-şi limiteze deficitele bugetare la 3% din PIB şi îndatorarea la 60% din PIB. O purtătoare de cuvânt a Guvernului german a confirmat existenţa unor discuţii în acest sens în special cu Franţa, pentru o întărire a Uniunii economice şi monetare cu privire la o modificare limitată a tratatelor existente. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a fost oficial însărcinat să facă acest tip de propuneri. Oficialii de la Berlin, Paris şi Roma au ajuns încă de joi, la Strasbourg, la un compromis privind cel puţin întărirea disciplinei bugetare din Zona Euro, dar Nicolas Sarkozy nu a reuşit să plieze Germania privind un punct important în opinia sa, rolul BCE în faţa crizei. Primele trei economii din Zona Euro s-au declarat hotărâte \'să facă totul pentru a sprijini şi a garanta perenitatea monedei unice europene, potrivit lui Sarkozy. BCE, care nu poate finanţa direct guverne, cumpără obligaţiuni italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, încercând să menţină dobânzile sub control şi să împiedice extinderea crizei.

ÎMPRUMUT RECORD Fondul Monetar Internaţional (FMI) pregăteşte un împrumut record de până la 600 miliarde euro pentru Italia, reprezentând aproape 40% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, banii urmând să fie puşi la dispoziţia Guvernului dacă problemele ţării se vor agrava. Premierul Mario Monti ar avea astfel la dispoziţie o perioadă de 12-18 luni pentru a implementa reformele fără a fi nevoit să refinanţeze datoria actuală a ţării, a titrat cotidianul italian „La Stampa”, fără a preciza sursa informaţiilor. Guvernul ar trage fonduri prin această linie de credit dacă măsurile de austeritate nu vor pune capăt speculaţiilor cu obligaţiuni italiene. Statul italian ar plăti o dobândă de 4-5%. Suma pusă la dispoziţia Italiei ar fi de 400-600 de miliarde de euro. Limita maximă a intervalului reprezintă de aproape cinci ori Produsul Intern Brut al României, o treime din PIB-ul Franţei şi aproximativ jumătate din cel al Spaniei. Suma este similară cu PIB-ul Olandei. Datoria de stat a Italiei este de circa 1.900 miliarde euro. Cel mai mare împrumut FMI în derulare, condiţionat printr-un acord stand-by, este cel acordat Greciei, de 30 miliarde euro.

DEPRECIERE SEMNIFICATIVĂ Între timp, acţiunile europene au consemnat cea mai mare depreciere săptămânală din ultimele două luni, în condiţiile în care autorităţile nu au reuşit să ajungă la un acord referitor la criza datoriilor din Zona Euro iar costurile de creditare ale Italiei şi Spaniei au crescut semnificativ. Acţiunile băncii belgiene KBC Groep NV au scăzut cu 28%, cea mai mare pierdere consemnată în rândul băncilor, în condiţiile în care costurile finanţării în dolari şi eurobonduri au crescut. Banca germană Commerzbank a pierdut 13% pe fondul speculaţiilor potrivit cărora ar putea avea nevoie de un capital mai mare decât estimările iniţiale. Acţiunile companiilor miniere BHP Billiton Ltd şi Rio Tinto au scăzut cu peste 5%, pe fondul semnalelor de încetinire a creşterii în Asia. Touroperatorul Thomas Cook Group Plc. a postat, la rândul său, cea mai mare pierdere din 2007 până în prezent. Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 4,6% în ultima săptămână.