Mai multe ONG-uri au invitat reprezentanţii grupurilor parlamentare, ai Guvernului şi ai Justiţiei, precum şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, să semneze principiile privind Pactul pentru Justiţie. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai PD-L au anunţat, ieri, în cadrul întîlnirii, că nu semnează Pactul pentru Justiţie. Liderul grupului PD-L din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a spus că democrat-liberalii nu vor semna pactul pentru că este o problemă de asumare, fiind necesare cîteva amendamente. Reprezentantul Ministerului Justiţiei, secretarul de stat Gabriel Tănăsescu a susţinut, de asemenea, că instituţia nu va semna nici ea acest pact pentru că, mai întîi, trebuie rezolvată problema protestelor din justiţie. Eugen Nicolăescu, reprezentant al grupului parlamentar PNL, s-a declarat surprins că Ministerul Justiţiei şi grupul parlamentar PD-L au refuzat să semneze principiile acestui document. În acelaşi timp, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) a subliniat că Pactul nu are dispoziţii sau adaosuri contra legii. În urma discuţiilor, după includerea unor amendamente, reprezentanţii magistraţilor şi cei ai politicienilor au semnat principiile Pactului pentru Justiţie. Singurii care nu au semnat totuşi documentul au fost Gabriel Tănăsescu şi Mircea Toader, aşa cum anunţaseră. Acesta din urmă a făcut, totuşi, o menţiune, pe document, specificînd “a participat la dezbateri fără să-şi asume prevederile acestui document”, moment în care reprezentantul PNL, Eugen Nicolăescu, a exclamat “El e mai meticulos de cînd cu flota!”, referindu-se la cariera navală a politicianului.

În cadrul dezbaterilor de ieri, reprezentanţii magstraţiilor şi ai grupurilor parlamentare au discutat pe tema celor cinci axe din principiile Pactului pentru Justiţie, aducînd mai multe amendamente documentului. Cele mai numeroase se referă la finanţarea sistemului judiciar şi la relaţia dintre cele trei puteri. Astfel, Toader s-a declarat nemulţumit de prevederea conform căreia “trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcţionare, respectiv cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale şi de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puţin de 1% din PIB”. În urma dezacordului acestuia, prevederea a rămas stipulată în principiile Pactului, însă, la propunerea lui Eugen Nicolăescu, problema a fost notată separat şi va fi discutată în comisia parlamentară. A mai fost modificat punctul 4 al Axei 2, care prevedea “transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe”. În urma intervenţiilor celor prezenţi, textul prevede acum “aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor”, pentru că există deja o lege în acest sens. O prevedere care a ridicat numeroase discuţii a fost cea care stipula echilibrul puterilor în stat şi neintruziunea unei puteri în activitatea alteia. Toader s-a declarat împotriva termenului de “neintruziune”, arătînd că juridicul se poate implica şi în probleme administrative, ce ţin de Executiv. Georgiana Iorgulescu, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice, a explicat că “puterea judecătorească poate cenzura politicul atunci cînd acesta acţionează ilegal” şi se poate pronunţa şi pe contencios-administrativ. În acelaşi timp, reprezentantul grupului parlamentar UDMR, Antal Arpad, a subliniat că “nu puteţi prin nicio frază să faceţi ca vreo instituţie a statului să atragă atenţia unei instanţe că a luat o decizie incorectă”. Eliminarea prevederii a fost susţinută şi de Tudor Chiuariu, care a explicat că termenul “intruziune” nu este îndeajuns de clar şi lasă loc interpretărilor. Un alt amendament a fost schimbarea punctului 1 al Axei 5, care prevedea ca Executivul şi Legislativul să asigure respectarea sistemului judecătoresc în faţa publicului. Discuţiile privind Pactul pe Justiţie au început, în urmă cu două zile şi au fost apreciate de reprezentanţii magistraţilor ca fiind “un pas înainte” în conflictul din justiţie.