S.O.S. În ţările din Balcani, unde parcurile naţionale adăpostesc populaţii importante de urşi şi lupi, va fi sărbătorită, la sfârşitul acestei săptămâni, Ziua Internaţională a Biodiversităţii, pentru a-i sensibiliza pe cetăţeni în privinţa pericolelor ce pândesc pădurile. Pădurile din Balcani, inclusiv cele din România, sunt vizate de numeroase ameninţări, precum tăierile ilegale de lemne, proiectele imobiliare haotice dar şi incendiile. Albania asistă la cea mai alarmantă situaţie. Înainte de 1990, teritoriul ţării era acoperit în proporţie de 51% de păduri. În prezent, suprafaţa s-a redus la 25%. În regiunea sudică, 102 hectare de pădure au fost tăiate la Vlora, pentru a construi ilegal clădiri, potrivit Asociaţiei Naţionale a Pădurilor. Iar tăierile ilegale, de zece ori mai multe decât cele făcute în mod legal, potrivit statisticilor oficiale, afectează, de asemenea, Parcul Naţional Lura, una dintre bijuteriile Balcanilor. Sunt prevăzute sancţiuni, dar până în prezent nu au fost obţinute progrese. În România, care are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300.000 de hectare) situaţia este asemănătoare. În Parcul Naţional Piatra Craiului din Munţii Carpaţi, circa 300 de hectare de pădure au fost defrişate în perioada 2004-2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale Agent Green, care a denunţat această ”crimă”. Autorităţile de la Bucureşti confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal. Din 25.000 de procese verbale întocmite de pădurari în trei-patru ani, numai două s-au soldat cu condamnări. De vină este şi faptul că legea este interpretabilă. Peste 180.000 de hectare au fost defrişate ilegal în România, din 1990, potrivit rapoartelor Ministerului Mediului. Însă, situaţia a evoluat pozitiv şi sistemul actual de administrare a pădurilor a devenit eficient. Suprafaţa împădurită ar putea fi în creştere.

Probleme comune. În Serbia, unde există de asemenea păduri intacte, asociaţia Endemit denunţă defrişările din Parcul Naţional Kopaonik pentru construirea unor terenuri de sport. În Bosnia, unde războiul din perioada 1992-1995 a cauzat pagube importante, 1.200 de gatere din 1.800 ar fi ilegale, potrivit presei. Incendiile, declanşate intenţionat sau din greşeală, reprezintă, de asemenea, un pericol pentru pădurile din Balcani. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, peste 35.000 de hectare au ars în 2007. Despăduririle duc la alunecări de teren, inundaţii şi periclitează supravieţuirea urşilor, avertizează asociaţia Fondul Mondial pentru Natură (WWF). Puse în faţa acestor pericole, guvernele şi organizaţiile neguvernamentele iau măsuri. În Croaţia, legea limitează cu stricteţe construcţiile autorizate în zonele împădurite. La rândul său, România va înăspri sancţiunile împotriva comerţului ilegal cu lemne. Totuşi, trebuie menţionat că ce se plantează în prezent va deveni o pădure matură în 80 de ani.