MECANISME DE SALVARE Pădurile tropicale îşi grăbesc propria vindecare capturând mai repede azotul şi carbonul după defrişările masive din ultimii ani. Cercetătorii Institutului de Cercetare Tropicală Smithsonian din Panama (STRI) au descoperit că arborii îşi activează capacitatea de a capta azotul din aer şi îl eliberează în sol, în timp ce pădurea tropicală dă semne de revigorare. Descoperirea are implicaţii importante pentru proiectele privind reabilitarea zonelor despădurite, abandonate de agricultori.

Concluziile cercetătorilor au fost trase în urma proiectului Agua Salud, un experiment ce are loc pe mai multe hectare de-a lungul canalului Panama. Proiectul găzduit de oficialii din Panama este o colaborare între specialiştii universităţilor din Copenhaga, Princeton, Wageningen, Yale şi STRI. Experimentul este menit să clarifice legătura dintre fixarea azotului la nivelul solului şi absorbţia de carbon din aer. Cercetătorii au măsurat nivelul carbonului în funcţie de opțiunile de utilizare a terenurilor și biodiversitate, pentru a afla valorile de absorbţie ale unei păduri tropicale mature, ale copacilor plantaţi răzleţ pe parcele restaurate şi ale păşunilor abandonate. De asemenea, au comparat rata de creştere a copacilor şi nivelul de azot pe păşunile abandonate în urmă cu 2, 12, 30 şi 80 de ani şi în pădurile mature. Speciile de arbori care captează azotul din atmosferă au absorbit carbonul de până la nouă ori mai repede decât celelalte în stadiile iniţiale ale recuperării pădurii. Aceste specii fixatoare de azot au furnizat îngrăşământ suficient în sol pentru a facilita stocarea a 50.000 de kilograme de carbon per hectar în primii 12 ani de creştere.

BIODIVERSITATEA CONTEAZĂ Concluzia experimentului a fost că biodiversitatea este foarte importantă. Fiecare copac absoarbe carbonul şi fixează azotul în sol în mod diferit, iar specii importante pentru primii 12 ani de creştere ai pădurii devin mai puţin importante la 30 de ani. Studiul a arătat cât de mulţi factori contribuie la dezvoltarea unei păduri tropicale mature şi a serviciilor ecosistemice pe care le oferă.

Semne de revigorare dau şi specii importante din regnul animal al Europei, după aproape 50 de ani în care s-au aflat în declin. Un studiu efectuat de Societatea Zoologică de la Londra şi Consiliul European pentru Recensământul Păsărilor arată că populaţiile de urşi, lupi, lincşi, vulturi şi ulii sunt în creştere. Sunt invocate măsurile luate pentru protecţia acestor specii, dar a ajutat indirect şi criza economică, aceasta determinându-i pe mulţi locuitori din zonele rurale ale Europei să revină în marile oraşe. Animalele sălbatice şi-au recuperat astfel o parte dintre teritoriile de pe care au fost gonite. Chiar şi speciile pe cale de dispariţie o duc mai bine, în special bizonii şi castorii. Numărul de specimene de gâscă cu cap alb, gâscă cu picioare roz sau de gâscă lipitoare a crescut la un nivel care le dă şanse de supravieţuire în faţa schimbărilor climatice. Cea mai mare creştere o cunosc însă speciile de prădători, cu aproape 30%. În ţări ca Germania şi Franţa, lupii au reînceput să populeze pădurile, după ce dispăruseră din anii ’60. În ciuda acestor semnale pozitive, specialiştii atrag în continuare atenţia că între 15 şi 40% dintre speciile lumii vor dispărea în următorii 40 de ani, din cauza încălzirii globale şi pierderii habitatului.