Cutremur la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC)! Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au făcut „săpături” printre contractele încheiate, în 2008, de fosta conducere a muzeului cu firmele care supravegheau efectuarea lucrărilor arheologice şi au descoperit o afacere suspectă... Conform DNA Constanţa, în 2005, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil construirii autostrăzii A2 Cernavodă - Constanţa şi centurii ocolitoare a Constanţei, cu condiţia ca supravegherea lucrărilor arheologice din zonă să fie făcută de MINAC. Avizul a fost comunicat conducerii muzeului de la acea dată, în speţă lui Constantin Chera, care, ulterior, a eliberat un deviz estimativ al costurilor lucrărilor cu suma de peste şase milioane de lei. Procurorii spun că, în anul 2008, reprezentanţii consorţiului italo-german Astaldi - Max Boegl, care a construit autostrada A2, au mers la MINAC pentru încheierea contractului ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la autostrada A2 şi la centura ocolitoare. Conform DNA Constanţa, în noiembrie 2008, directorul de la acea vreme, Constantin Chera, ar fi refuzat încheierea acestui contract, motivând că muzeul nu are bani, infrastructură şi logistică, deşi, conform legii, finanţarea ar fi căzut în sarcina firmei constructoare... În schimb, Chera i-ar fi îndrumat pe reprezentanţii Astaldi către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Constanţa, pentru a li se recomanda o firmă cu care să colaboreze.

PAGUBĂ DE MILIOANE DE LEI Conform procurorilor, în momentul în care au ajuns la sediul DJCCPCN Constanţa, reprezentanţii Astaldi au văzut pe uşa compartimentului care elibera avize de lucrări un afiş pe care scria că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică, firma respectivă fiindu-le recomandată tuturor persoanelor interesate. Seriozitatea şi eficienţa acestei societăţi au fost confirmate, potrivit DNA, şi de directorul de la acea dată al DJCCPCN Constanţa, Virgil Lungu, care s-a oferit să le dea reprezentanţilor Astaldi o recomandare scrisă. Zis şi făcut... În ianuarie 2009, Astaldi şi Deprom au încheiat contractul de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul lucrărilor la autostrada A2 şi la centura ocolitoare. Ulterior, în mai 2009, SC Deprom a încheiat cu MINAC un contract de prestări servicii, în baza căruia angajaţii specialişti ai muzeului urmau să lucreze, practic, pentru SC Deprom. Procurorii spun că fostul director Chera ar fi păgubit astfel patrimoniul muzeului cu 4.406.056,11 de lei, pentru că a primit mai puţini bani de la Deprom decât ar fi încasat de la Astaldi dacă ar fi acceptat să lucreze direct cu firma italo-germană. Pe parcursul anchetei, procurorii anticorupţie au descoperit că SC Deprom SRL Constanţa este administrată de soţia consilierului economic din cadrul DJCCPCN Constanţa Eugen Coja, care conduce o fundaţie culturală ce-i premiază pe angajaţii MINAC. Mai mult, potrivit procurorilor, SC Deprom are doar patru salariaţi, dintre care unul singur este arheolog debutant, iar toate lucrările sale sunt contrasemnate de un angajat al muzeului.

„ACUZAŢII NEREALE” Contactat telefonic, Constantin Chera a declarat, pentru „Telegraf”, că acuzaţiile procurorilor anticorupţie sunt nereale. „Eu nu am ştiut despre contractul încheiat între Astaldi şi Deprom, nu mi s-a adus la cunoştinţă nicio ofertă făcută de Astaldi în noiembrie 2008. În momentul în care Deprom a cerut specialişti de la muzeu, am acceptat. Toată lucrarea a fost atribuită societăţii Deprom, care a angajat specialişti şi s-a ocupat de aducerea forţei de lucru, de unelte, de catering, de asigurarea transportului lucrătorilor. Ştiu că acele lucrări au fost efectuate cu deţinuţi de la Penitenciarul Poarta Albă şi că SC Deprom a depus o garanţie de 100.000 de lei pentru a asigura forţa de muncă. Muzeul nu ar fi avut aceşti bani deoarece nu suntem o întreprindere de profit”, a declarat Constantin Chera.

JUDECAŢI La rândul lui, Virgil Lungu este acuzat că, în perioada 8 iunie 2010 - 9 decembrie 2011, a emis 14 certificate de descărcare de sarcină arheologică (n.r. - documentele atestau faptul că locul în care urma să se ridice o construcţie nu este sit arheologic), în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de MINAC, unitate la care era angajat în acelaşi timp. Procurorii spun că două dintre certificate au fost eliberate de Lungu pe baza rapoartelor întocmite chiar de el. Ieri, DNA a finalizat ancheta şi i-a trimis în judecată pe Constantin Chera pentru abuz în serviciu şi pe Virgil Lungu pentru conflict de interese. Virgil Lungu nu a putut fi contactat. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa.

Constantin Chera a fost director al MINAC în perioada 2003-2009, în prezent el activând ca arheolog în cadrul muzeului. Virgil Lungu a îndeplinit funcţia de director al DJCCPCN din 2004 până în 2008, revenind pe acest post din 2010 până în 2011. În prezent, el este angajat ca specialist în cadrul MINAC.