Niciun act normativ nu este perfect, întotdeauna existând loc de îmbunătăţiri şi de actualizări ale legislaţiei în vigoare. Ce se întâmplă, însă, când în loc de îmbunătăţiri se vine cu o schimbare radicală, care nu numai că nu rezolvă problemele existente ci, dimpotrivă, le agravează? Răspunsul la această întrebare a fost deja oferit de fosta guvernare portocalie, ale cărei politici a adus toate domeniile din România în pragul colapsului. De modul deficitar în care au fost concepute prevederile legale nu a scăpat nici Educaţia. Astfel, fără studii prealabile care să scoată la iveală problemele cu care se confruntă şcoala românească, fără să poarte un dialog cu cadrele didactice direct implicate în procesul educaţional şi fără să asculte părerea specialiştilor din domeniu, fostul ministru de resort, Daniel Funeriu, a înaintat Guvernului spre aprobare (prin asumarea răspunderii, ocolind, astfel, votul Parlamentului) un act normativ haotic, ale cărui prevederi nu aveau nimic în comun cu realitatea din teren. Odată adoptată, Legea Funeriu nu a făcut decât să agraveze problemele din Învăţământ şi să distrugă chiar şi ceea ce mergea bine.

ACTUALUL MINISTRU AL EDUCAŢIEI, ECATERINA ANDRONESCU, A DECLARAT CĂ LEGEA EDUCAŢIEI ESTE UN DOCUMENT DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ, MOTIV PENTRU CARE ACTUL NORMATIV NU TREBUIA ADOPTAT FĂRĂ SĂ FIE SUPUS UNEI DEZBATERI PUBLICE SAU FĂRĂ SĂ TREACĂ PRIN PARLAMENT

ÎNTÂLNIRI CU DIRECTORII Pentru a vedea exact care sunt problemele cu care se confruntă, în prezent, sistemul educaţional românesc şi a repara distrugerile cauzate de Legea Funeriu, actualul ministru al Educaţiei a participat la mai multe întâlniri cu directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar din ţară, sâmbătă fiind rândul managerilor constănţeni să-şi expună părerile. „Cea mai importantă resursă pentru o ţară o reprezintă resursa umană şi de pregătirea resursei umane depinde viitorul statului respectiv. Din acest motiv, consider că oamenii din spatele catedrei sunt constructorii viitorului nostru”, a declarat, la începutul şedinţei, ministrul Educaţiei. Una dintre problemele expuse de directorii grădiniţelor, şcolilor şi liceelor constănţene a făcut referire la prevederile Legii Educaţiei, potrivit cărora, începând cu anul şcolar viitor, clasa a IX-a ar trebui să facă parte din învăţământul gimnazial. „Intenţionăm să corectăm prevederile actualei Legi a Educaţiei, iar printre modificările pe care le aducem se numără şi menţinerea clasei a IX-a la liceu. Aţi văzut ce a însemnat trecerea clasei pregătitoare la învăţământul primar. Dacă am face acelaşi lucru şi cu clasa a IX-a ar însemna să renunţăm la calitatea actului educaţional”, a spus ministrul. Ecaterina Andronescu a adăugat că, la ora actuală, din cauza trecerii clasei pregătitoare la ciclul primar, aproape 6.000 de elevi învaţă în condiţii improprii (în laboratoare, foste cancelarii, săli de sport etc.). Pentru a vedea exact cum va fi implementată pe viitor clasa pregătitoare, ministrul a solicitat directorilor să realizeze, la jumătatea anului şcolar, o analiză privind această clasă. „Sunt de părere că este oportună menţinerea clasei pregătitoare în Învăţământul obligatoriu, dar trebuie să vedem care este cea mai bună formă de-a o implementa. Pare mai adecvat ca locul ei să fie la grădiniţe, unde există şi grupuri sanitare adecvate, dar şi mobilier şi locuri de joacă, în această etapă procesul de învăţare având loc prin joacă”, a mai spus ministrul.

EFORTURI PENTRU FINANŢARE Prezent la întâlnire, senatorul PSD de Constanţa Nicolae Moga a declarat că parlamentarii trebuie să facă tot posibilul pentru ca prevederile legale privind alocarea a 6% din produsul intern brut către Educaţie să fie respectate. „Pentru a avea un viitor sigur în următorii 100 de ani trebuie să investim în Educaţie, Cultură şi Sănătate. De-a lungul timpului, şi noi, şi alţii, v-am minţit. V-am spus că vă majorăm salariile, dar în schimb acestea au scăzut cu 40%. De aceea, pe viitor trebuie să facem în aşa fel încât să luptăm pentru ca legea să fie respectată şi Educaţia să primească 6% din PIB”, a spus senatorul Moga. Afirmaţiile parlamentarului au fost susţinute şi de deputatul PNL de Constanţa Gheorghe Dragomir, de asemenea prezent la întâlnirea de sâmbătă. „Nivelul şcolii constănţene este peste media pe ţară, după cum probabil aţi observat. Sunt convins că scăpând de acest an, care a fost groaznic, vom putea găsi soluţii pentru ca Educaţia să primească cei 6% prevăzuţi prin lege”, a spus deputatul PNL.

Gazdă a întâlnirii de sâmbătă, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, prof. dr. Răducu Popescu, a declarat că unul din principalele obiective urmărite de noua echipă a ISJ este reprezentat de redarea demnităţii cadrului didactic. În acest sens, el a reamintit directorilor constănţeni recomandarea de-a nu mai permite derularea în incinta unităţilor de învăţământ a diferitelor concursuri organizate de socieţi comerciale. „Discutam cu un părinte care are trei copii în şcoală şi care îmi spunea că plăteşte, anual, 400 de lei pentru participarea la concursuri. Nu este firesc, mai ales că părinţii asociază aceşti bani pe care îi dau pe concursuri cu cadrul didactic, nu cu societatea comercială care percepe taxele”, a spus prof. dr. Popescu. El a adăugat că, prin simplul fapt că taxele percepute sunt destul de mari, respectivele competiţii discriminează copiii din familii cu venituri reduse, care nu pot participa pentru că nu au bani. „Nu interzic societăţilor să organizeze aceste concursuri, sau părinţilor să participe, dar nu în incinta şcolii. Şcoala nu este talcioc şi nici mall”, a mai spus inspectorul şcolar general.