În colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa sînt incluse vase din sticlă utilizate atît la servirea mesei, cît şi pentru păstrarea uleiurilor şi parfumurilor. Din prima categorie de vase de sticlă fac parte căni, cupe, boluri şi pahare. Formele paharelor sînt diferenţiate, însă ornamentaţia lor nu diferă foarte mult, sticla fiind, de cele mai multe ori, subţire şi uşoară. Aceste piese din sticlă, descoperite pe şantierele arheologice din judeţ, fac parte din perioada secolelor I-II d.Hr., fiind de culoare verzuie sau albăstruie şi din secolele III-IV d.Hr. - incolore. “Cea mai simplă ornamentaţie constă în dungi şi caneluri incizate orizontal. Sînt, însă, şi vase ornamentate cu cute, mai mult sau mai puţin largi”, a explicat muzeograful Cecilia Paşca. Dintre tipurile de pahare din sticlă care pot fi admirate în sălile instituţiei muzeale constănţene, se evidenţiază paharele cu corp cilindric înalt, decorate cu dungi şi caneluri orizontale, descoperite la Neptun. Este posibil, datorită similitudinii perfecte cu paharele descoperite în necropola Callatidei, ca acestea să fie produse de import, dar nu este exclusă nici ipoteza că ar putea proveni din atelierele locale, în care se lucrau vase de o calitate meşteşugărească şi artistică deosebită. În sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie sînt expuse şi pahare cu corp cilindric larg, care datează din secolele I-III d.Hr., acestea fiind cunoscute mai ales în Cipru şi Olbia, unde răspîndirea lor este masiv documentată în perioada secolelor III-IV d.Hr. “Cercetările au evidenţiat că, cel puţin o parte a acestei producţii, venită prin import în oraşele greceşti din nordul Mării Negre, poate fi atribuită unor ateliere din insulele Mării Mediterane. În Cipru s-au găsit şi alte forme comune, cum ar fi bolurile care au pe buză ornamente”, a concluzionat Cecilia Paşca. Menţionăm că de studiul vaselor din sticlă expuse la muzeul constănţean s-a ocupat regretatul cercetător Mihai Bucovală.