Sînt politicieni care văd doar paiul din ochii adversarilor. Bîrna proprie nu-i incomodează absolut deloc. Dacă încerci să-i iei la bani mărunţi, se întrec în scuze şi motivaţii de tot felul. Se jură, precum Zdreanţă prins cu raţa în gură, că nu au mîncat usturoi şi, ca atare, nici gura nu le miroase! Sigur, este mult mai simplu să critici şi să demolezi! Uneori, chiar dacă sînt lipsiţi de privilegii, politicienii se simt confortabil în Opoziţie. Stau în tribună, e drept, la peluză, şi dau cu pietre în trecători. Aşa se întîmplă la Mangalia. Cunoaştem cu toţii povestea dizolvării Consiliului Local. Nu spun că primarul Claudiu Tusac este un înger, pentru că, într-o astfel de ipostază, nu ar fi ajuns în politică, dar nu e cazul să fie tratat ca un “duşman al poporului”. La Mangalia, pe lîngă criza mondială, criza locală începe să-şi arate colţii. Pot spune că actuala criză locală, contabilizată ca efect general al disputelor politice din teritoriu, este mult mai nocivă. Oare domnii consilieri care-i pun “tălpi” lui Tusac nu au nimic să-şi reproşeze? Văd că unii dintre ei şi-au fixat mîinile în şolduri şi trăncănesc înfierbîntaţi ca nişte ţaţe! Dumnealor cu pretenţii înzecite şi primarul, dacă se poate, cu ciocul mic! Înţeleg înverşunarea celor care, mînaţi în luptă de orgoliile oarbe ale deputatului Zanfir Iorguş, vor să-l debarce pe Tusac. Repet, este păcat că o dispută personală a luat amploarea unui conflict generalizat la nivel local! Mult mai grav este faptul că adversarii lui Tusac au început să tragă de urechi electoratul care a votat schimbarea lui Iorguş din fruntea Primăriei Mangalia! Paradoxal, unii dintre ei au contribuit decisiv la pierderea identităţii partidelor pe care le reprezintă. Se cunoaşte faptul că, de-a lungul anilor, unele formaţiuni politice au coabitat în numele unor interese şi obiective locale. Chiar şi acum, după cum se vede cu ochiul liber, una se vorbeşte la centru şi alta se petrece în teritoriu! Un exemplu elocvent îl reprezintă filiala judeţeană a Partidului Conservator, unde nu s-a auzit nici pînă acum de alianţa cu PSD! Cel puţin, la prima vedere, după vorbă, după port, Ion Mincă, liderul conservatorilor constănţeni, pare a fi cel mai gălăgios opozant al actualului primar. Sigur, domnia sa s-ar putea să motiveze că acţionează în această manieră pentru că nu este băgat în seamă de conducerea PSD Constanţa. Şi în acest caz, ca morală, se potriveşte exemplul cu paiul şi bîrna. Viaţa politică a Mangaliei este dominată de moralişti precum domnul Mincă. La prima vedere, tot ceea ce fac seamănă cu o jertfă în slujba poporului. În realitate, cînd trebuie să treacă la fapte, se împiedică de tot felul de mici obstacole personale. Alianţele politice se fac şi se desfac după cum bate vîntul. Practic, la acest capitol, orice este posibil! Exemplul prieteniei şi duşmăniei dintre Mincă şi Iorguş reprezintă exemplul de căpătîi al politichiei mangaliote. Practic, nucleul care îl contestă pe Tusac s-a format în jurul celor doi politicieni. El este format din PD-L, PNL, PC şi PRM. Ca şi PC, care se confundă cu Mincă, PD-L ignoră total înţelegerile parafate la nivel central cu PSD. Ca viziune, pedeliştii au ca exemplu elocvent de viaţă şi luptă revoluţionară tot bîrna conservatorilor. Chiar dacă uneori atinge dimensiuni microscopice, paiul din ochii adversarilor este mult mai uşor de văzut şi de analizat. La Mangalia, răfuielile politice au atins apogeul. În vremuri de criză, astfel de dispute generează efecte greu de anticipat şi de prevenit. Înţeleg că instanţa urmează să dea un verdict în privinţa Consiliului Local Mangalia. Mă tem că, dacă se va menţine aceeaşi formulă politică, nu se va ajunge la niciun rezultat concret. La Mangalia, răul trebuie tăiat din rădăcină. În venele unora s-a adunat prea mult venin. Ei sînt cei care continuă să otrăvească starea de spirit a mangalioţilor. Din păcate, în ultimii ani, disputele de acest gen au făcut mult rău oraşului. Ce vină au cetăţenii?