Majoritatea palestinienilor sînt favorabili unor atacuri împotriva civililor în teritoriul statului evreu, în timp ce majoritatea israelienilor susţin atacurile militarilor împotriva Fîşiei Gaza. Sondajul, realizat de Centrul palestinian pentru politică şi cercetări sociologice cu sediul la Ramallah, în Cisiordania şi Universitatea ebraică din Ierusalim, arată că 54% dintre palestinienii intervievaţi susţin atacuri împotriva civililor israelieni faţă de 42% care se opun acestora. De partea israeliană, 30% dintre persoanele interogate vor reocuparea Fîşiei Gaza, pe care Israelul a evacuat-o în 2005, iar 38% consideră că armata israeliană trebuie să desfăşoare operaţiuni militare pentru a pune capăt tirurilor cu rachetă palestiniene. Alţi 28% consideră că statul evreu trebuie să acorde prioritate diplomaţiei în faţa forţei.

Sondajul a fost publicat la peste o lună de la ofensiva israeliană în Fîşia Gaza, teritoriu controlat de Hamas, soldată cu moartea a peste 1.300 de persoane şi importante pagube materiale. Dintre israelienii chestionaţi, 66% consideră că operaţiunea s-a oprit prea devreme faţă de 15% care susţin contrariul. De altfel, 66% dintre familiile israeliene se tem ca arabii să nu le facă rău în viaţa curentă în timp ce 50% dintre palestinieni cred că nu le este garantată securitatea. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1.270 de palestinieni din Fîşia Gaza, Cisiordania şi Ierusalim, avînd o marjă de eroare de 3 procente şi pe un eşantion de 602 israelieni, cu o marjă de eroare de 4,5%.

O dovadă a înăspririi atitudinii celor două părţi este şi afirmaţia premierului israelian, care i-a acuzat duminică pe palestinienii că le-a lipsit curajul de a semna un acord de pace cu Guvernul în exerciţiu. Ehud Olmert apreciază că Executivul său a ajuns mai departe decît oricînd în aceste negocieri. „Negocierile de pace cu palestinienii au înregistrat un important progres. Acestea erau mai interesante şi mai avansate ca oricare altele din trecut, indiferent de Guvern, inclusiv cele ale lui Ehud Barack la Camp David, în iulie 2000”, a afirmat acesta. Purtătorul de cuvînt al preşedintelui palestinian Mahmud Abbas a respins aceste critici, pe care le-a considerat nefondate. „Ceea ce s-a prezentat nu includea condiţiile de creare a unui stat palestinian independent, în toate teritoriile palestiniene ocupate din anul 1967 şi incluzînd Ierusalimul de Est drept capitală. Israelul nu a prezentat nicio cartă şi nicio poziţie serioasă care să poată duce la o pace reală pe baza a două state”, a replicat acesta.

Israelienii şi palestinienii au relansat în noiembrie 2007 negocierile de pace la Annapolis, în SUA, la iniţiativa fostului preşedinte american George W. Bush, care voia să se ajungă la un acord înainte de încheierea mandatului său. Zeci de sesiuni de negociere au avut loc la Ierusalim ulterior, dar fără niciun rezultat tangibil, cele două tabere acuzîndu-se reciproc că sînt la originea impasului. Ehud Olmert a salutat activitatea ministrului Afacerilor Externe, care a condus echipele de negociatori israelieni, afirmînd că „Tzipi Livni a îndeplinit o activitate enormă, detaliată şi complexă, cum nu s-a mai făcut înainte”. Desemnată lider al Partidului Kadima, Tzipi Livni reprezintă clasa politică moderată. Aceasta s-ar fi întîlnit, duminică, în secret cu liderul partidului de dreapta Likud, Benjamin Netanyahu, premier israelian desemnat, în vederea formării eventuale a unui Guvern de coaliţie. După alegerile legislative din 10 februarie, Kadima a obţinut 28 de mandate faţă de 27 cîte a cîştigat Likud, dar Netanyahu poate conta pe o majoritate de cel puţin 61 de deputaţi din totalul de 120 din Parlament, graţie susţinerii formaţiunilor religioase şi de extremă dreapta. Termenul acordat de preşedintele israelian Shimon Peres lui Netanyahu pentru a forma Cabinetul expiră joi, la ora locală 12.30, dar acesta poate fi prelungit pînă la 3 aprilie.

O altă dovadă a radicalizării atitudinii Israelului, este numirea lui Moshe Ya\'alon, de 58 de ani, fost şef al Statului Major al armatei israeliene, în fruntea Ministerului Apărării în noul Guvern israelian. Problemele sale juridice se referă la o decizie din iulie 2002 de asasinare a lui Salah Shehadeh, comandantul aripii militare a Hamas, acuzat de numeroase crime şi de organizarea producţiei de rachete Qassam, lansate asupra Israelului. Moshe Ya\'alon a fost acuzat de grupările palestiniene că a contribuit la plănuirea raidului în care a fost ucis acesta, iar în septembrie 2005, cînd existau informaţii că ar fi fost emis un mandat de arestare pe numele său, acesta a fost nevoit să îşi anuleze o vizită în Marea Britanie.