Vineri și sâmbătă (26 și 27 octombrie), de la ora 19.00, publicul nostru este invitat la spectacolul PALIATIV, produs de fundația Art Society și cedat pentru a fi preluat în repertoriul Teatrului de Stat Constanța, cu titlu gratuit.

Piesa a deschis ediția din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru Independent de la Constanţa (FITIC), iar textul, care aparține dramaturgului Radu Popescu, a fost premiat la FITIC 2017. De altfel, Paliativ este primul text al lui Radu Popescu montat pe scena unui teatru de repertoriu. Prin acest demers, Teatrul de Stat Constanța oferă o șansă tinerilor talentați din sistemul independent de a se confirma pe o scenă profesionistă.

Spectacolul nu este recomandat minorilor sub 16 ani. „Paliativ” spune povestea unui sistem profund corupt, în care medicii, asistentele şi pacienţii îşi întrepătrund dramele, frustrările, vieţile. O poveste autentică, dureroasă, dar cu accente comice pe alocuri, exact ca în viață, de altfel. Dramaturgul Radu Popescu înfățișează o lume care pendulează între umanitate și dezumanizare.

Regia este semnată de Cristian Gheorghe, iar scenografia, de Lăcrămioara Dumitrașcu. În distribuție, Adrian Dumitrescu, Alina Manțu, Cosmina Soare, Andrei Cantaragiu, Edi Vacariu, Cosmin Mihale, Ana-Maria Ştefan.

Sensurile din dicționar ale cuvântului PALIATIV sunt următoarele: 1. Medicament sau tratament care ameliorează sau înlătură simptomele unei boli pentru un timp scurt, fără a-i suprima cauza. 2. Figurat: Soluție sau măsură care rezolvă temporar sau aparent o situație dificilă.

Weekend-ul teatral este completat cu GIN RUMMY, duminică, 28 octombrie, de la ora 19.00. În regia și cu ilustrația muzicală ale lui Liviu Manolache și scenografia Eugeniei Tărășescu Jianu, textul dramaturgului american David Coburn aduce pe scenă un cuplu redutabil al teatrului nostru. Nina Udrescu și Liviu Manolache oferă, la fiecare apariție, câte o lecție de actorie ca la carte, talentul și experiența celor doi fiind mult apreciate de public.

Doi pensionari internați într-un sanatoriu se angajează într-un pasionant joc de cărți, situație care generează, pe de o parte, umorul, dar scoate la iveală și dramele celor doi oameni singuri.

Jocul de cărți este mijlocul prin care ei se cunosc și formează un fel de cuplu, este legătura ce se construiește între ei, este combustibilul care îi face să meargă mai departe, extrăgându-și din viață ultimele satisfacții, dăruindu-și unul altuia rațiunea de a exista.

Fiecare dintre ei este un izvor de energie pentru celălalt, așa cum se înțelege și din sugestia pe care o constituie numele celor doi: Fonsia vine de la fântână, din latină, iar rădăcina numelui Weller este fântână în limba engleză.