POZIŢIA MINISTERULUI Mai bine la noi în paragină, decât la ei cultivat. Cam aşa s-ar traduce, în limbaj liber, desigur, concluzia discuţiei dintre secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, cu unul dintre reprezentanţii unei asociaţii agricole româneşti. Cu alte cuvinte, decât să cumpere străinii pământul şi să-l cultive, mai bine să-l păstrăm noi, în pârloagă. Este mai… româneşte. Concret, începând cu 1 ianuarie 2014, când se va liberaliza piaţa funciară, România va introduce anumite condiţii pentru persoanele fizice străine care vor dori să achiziţioneze terenuri agricole, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, la o conferinţa pe teme de agricultură. \"Avem intenţia să introducem nişte condiţii, sigur nu poţi discrimina investitorii străini faţă de cei români, dar ideea ar fi ca de la o anumită suprafaţă în sus, probabil de la 5 hectare, să introducem cerinţa ca ei să fie agricultori, să aibă cunoştinţe în domeniu. De asemenea, vrem să convertim Agenţia Domeniilor Statului la ceea ce este SAFOR în Franţa, respectiv într-un organism cu un drept de preemţiune, care în momentul în care se face o tranzacţie cu terenuri, analizează cine este cumpărătorul şi dacă nu prezintă suficiente garanţii că investitorul va face agricultură nu-i permite achiziţia de terenuri\", a spus Achim Irimescu. Acesta a precizat că ADS nu se poate transforma \"peste noapte\" într-o astfel de structură, dar, din păcate, România nu mai are alte mecanisme la dispoziţie. \"Acum trei ani s-a analizat în Consiliul de Miniştri de la Bruxelles situaţia liberalizării achiziţiei de terenuri în România. Concluzia a fost una foarte clară: nu sunt probleme legate de achiziţia terenurilor\", a adăugat reprezentantul MADR.

POZIŢIA AGRICULTORILOR Poziţia agricultorilor este însă alta. Ei consideră că direcţia în care merge România în acest sector este greşită, întrucât numai în ultimii 10 ani s-au pierdut un milion de hectare de teren arabil datorită achiziţiei realizate de străini. \"Direcţia în care mergem este total greşită pentru că alte state europene, membre UE, au găsit soluţii să-şi protejeze terenurile agricole prin legi care au fost corelate cu acquis-ul comunitar, precum Germania, Italia, Franţa, Ungaria, iar noi în continuare încurajăm acest demers. De asemenea, investitorii străini au alte facilităţi, iar cei români nu au instrumente pentru a concura cu ei pe piaţa pământului\", a declarat, ieri, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, Marcel Cucu. În replică, Irimescu a subliniat că nu consideră că suprafaţa achiziţionată de străini ar fi pierdută, deoarece a fost folosită pentru agricultură. \"Vă dau exemplul investiţiilor daneze în România, care sunt foarte serioase. Ei au 150.000 de ha şi realizează producţii record de 10 tone la ha la porumb. Sunt şi eu român şi mi-aş dori ca tot terenul să fie al românilor, dar haideţi să vedem realitatea. Atâţia ani s-au putut cumpăra terenurile fără probleme şi mă îndoiesc că persoanele fizice sunt cele care vor cumpăra acum, după ce persoane juridice au cumpărat un milion de hectare. Din păcate, am deschis uşa pentru achiziţia terenurilor atunci când am permis achiziţia către persoane juridice. Nu cred că pericolul mare este la persoanele fizice străine\", a mai adăugat secretarul de stat în MADR. Persoanele fizice străine nu pot cumpăra terenuri agricole în România decât dacă sunt firme cu acţionariat străin şi astfel sunt considerate persoane juridice române.

DATE Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania 6,22%, Austria 6,13%, Danemarca 4,52%, Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.