În cadrul unei vizite de patru zile în Iordania, Suveranul Pontif a sosit vineri la Amman, la invitaţia regelui Abdullah al II-lea. Papa a fost întîmpinat, pe aeroportul internaţional Regina Alia, de regele Abdullah al II-lea şi regina Rania, care au organizat o primire oficială marcată de 21 de salve de tun şi intonarea imnurilor Vaticanului şi Iordaniei. O mare recepţie a avut loc ulterior la Amman, la care au participat membri ai Casei Regale iordaniene şi reprezentanţi ai principalelor instituţii ale statului. Discuţiile dintre Papa Benedict al XVl-lea şi suveranul haşemit s-au axat pe consolidarea relaţiilor între Iordania şi Vatican şi a dialogului între musulmani şi creştini.

Vizita la Amman este o primă etapă a pelerinajului său în Ţara Sfîntă, care va include vizite în Israel şi teritoriile palestiniene. Vizita este marcată de tensiuni, pentru că extremiştii nu au uitat declaraţiile anti-Islam făcute în 2006 de Suveranul Pontif. “Guvernul iordanian trebuie să facă presiuni pentru a obţine scuze din partea Papei, după ce a ofensat 1,5 miliarde de musulmani din întrega lume”, declara liderul Frontului Acţiunii Islamice, Zaki Bani Rcheid, într-o scrisoare deschisă adresată premierului iordanian, Nader Dahabi. Această formaţiune de opoziţie avertiza că, în lipsa scuzelor, Papa Benedict al XVl-lea nu va fi binevenit în Iordania. În cursul vizitei efectuate în Germania, în 2006, Suveranul Pontif, citînd un împărat bizantin din secolul al XlV-lea, a făcut o corelaţie între Islam şi violenţă. Ulterior, Papa şi-a exprimat de două ori regretele pentru aceste afirmaţii controversate.

În Israel, Papa intenţionează să viziteze memorialul Holocaustului din Ierusalim, dar şi Fîşia Gaza, unde există o comunitate de 2.500 de creştini, majoritatea ortodocşi. Extremiştii islamişti l-au avertizat însă pe Papă să nu viziteze Zidul Plîngerii din Ierusalim, un loc de pelerinaj iudaic. “Este vorba despre un loc musulman furat de israelieni. Vizitarea acestui loc ar însemna aceeptarea ocupaţiei”, a avertizat organizaţia Fraţii Musulmani. Israelul îl va întîmpina cu toate onorurile pe Papa Benedict al XVI-lea, dar fără căldura care a marcat, în urmă cu nouă ani, vizita lui Ioan Paul al II-lea, considerat mai apropiat de comunitatea iudaică.

Suveranul Pontif a declanşat un scandal enorm anulînd excomunicarea pronunţată în cazul episcopului integrist Richard Williamson, care neagă amploarea Holocaustului. Pentru depăşirea crizei, Papa a condamnat în termeni duri Holocaustul, catalogîndu-l drept “crimă împotriva lui Dumnezeu şi a umanităţii”. Există însă şi alte motive de dispută, unul fiind procesul de canonizare a Papei Pius al XII-lea, în timp ce Memorialul Yad Vashem din Ierusalim îl acuză de pasivitate faţă de genocidul nazist. Precum predecesorul său, Papa Benedict al XVl-lea îi consideră pe evrei “fraţi mai mari”. Un bun cunoscător al Iudaismului, acesta a elaborat prefaţa documentului Comisiei Biblice Pontificale privind poporul evreu şi scrierile sfinte din Biblia creştină. Imediat după ce a fost ales Papă, Benedict al XVl-lea a vizitat sinagoga din Koln şi a avut întîlniri cu reprezentanţii comunităţilor evreieşti din Washington şi New York. În perioada în care era cardinal, monseniorul Joseph Ratzinger s-a deplasat de multe ori în Israel, pentru încheierea unui acord fundamental cu Vaticanul. Dar, după 16 ani, Israelul şi Vaticanul încă nu au reuşit să finalizeze capitolul economic al acestui acord menit să fixeze cadrul juridic şi fiscal al instituţiilor Bisericii Catolice din Ţara Sfîntă.