Papa Francisc l-a vizitat pe predecesorul său, Papa Emerit Benedict al XVI-lea, în cadrul unei întâlniri informale, pentru a celebra primul său Crăciun în calitate de Suveran Pontif. Papa Francisc s-a deplasat la mănăstirea unde Papa Emerit, în vârstă de 86 de ani, s-a retras imediat după ce a renunţat la pontificat. Cei doi înalţi prelaţi s-au recules şi rugat împreună, amândoi îmbrăcaţi în veşminte albe papale. Până la slujba de Crăciun, Papa Francisc, în vârstă de 77 de ani, s-a remarcat cu o nouă declaraţie inedită, prin care a comparat Biserica Romano-Catolică cu o femeie însărcinată care aşteaptă să nască. Într-o audienţă generală urmată de o slujbă, Suveranul Pontif a declarat: “Precum Fecioara Maria, Biserica aşteaptă o naştere”. „Mai este însă loc şi pentru Dumnezeu sau e loc numai pentru petreceri, shopping şi mult zgomot?”, s-a întrebat retoric Papa. În mesajul postat pe Twiter, Papa Francisc a dat deja deja tonul pe care vrea să îl imprime acestor sărbători: „Crăciunul este o sărbătoare adesea gălăgioasă: ne-ar face bine să păstrăm puţin tăcerea, pentru a asculta glasul Dragostei”.

Festivităţile de Crăciun au început, marţi seară, cu o scenă tradiţională a nativităţii, realizată în onoarea Americii Latine. Papa a privit ceremonia de la fereastra Palatului Apostolic, de unde a aprins o lumânare pentru pace. Începând cu ora 20.30 GMT urma să celebreze slujba de Ajun de Crăciun în Basilica „Sf. Petru“. În ziua de Crăciun, la ora 11.30 GMT, va rosti tradiţionala binecuvântare „Urbi et Orbi” tuturor popoarelor lumii, dar şi urări speciale pentru victimele conflictelor sau ale injustiţiei sociale.

Vizita Papei Francisc la predecesorul său este un semn de normalitate. Doar aşa mai parvin veşti despre Papa Emerit, care s-a retras din viaţa publică. Papa Benedict al XVI-lea a şocat lumea, în luna februarie, cu decizia sa de a demisiona, o premieră la Vatican în ultimii 600 de ani. Anunţul a suscitat emoţie şi, apoi, alegerea inedită a primului Papă din rândul Ordinului Iezuiţilor, dar şi din America Latină, a îndepărtat atenţia de la întrebarea „De ce a demisionat Papa Benedict al XVI-lea?“. Până acum, întrebarea nu şi-a primit răspunsul. În mod oficial, era invocată starea sa fizică şi mentală, dar, de fapt, s-a suspectat mult mai mult. „Trebuie să îmi recunosc incapacitatea”, spunea atunci Papa Benedict al XVI-lea. Decizia sa a venit în plin scandal Vatileaks, în care majordomul Papei, Paolo Gabriele, a dat publicităţii documente confidenţiale care expuneau lupta feroce pentru putere din culisele Vaticanului. Ambiţia, dezmăţul şi lăcomia erau la ele acasă la Sfântul Scaun. În Curia Romană, un fel de Guvern al Vaticanului, diferitele facţiuni se pretau la şantaj şi alte practici oneroase care n-aveau nimic de-a face cu credinţa. Paolo Gabriele, care îl considera pe Papa Benedict al XVl-lea ca pe un tată, a declarat că a vrut să atragă atenţia asupra depravării din inima Bisericii Romano-Catolice. Pentru a combate birocraţia şi pune capăt unei Biserici tot mai interesate şi versatile, nu se putea alege un Papă mai potrivit decât cardinalul Bersaglio. Papa Francisc a readus simplitatea în cadrul Bisericii, reapropiind-o de oameni şi problemele lor.

O afluenţă de zile mari este prevăzută în piaţa Sf. Petru pentru acest prim Crăciun petrecut la Vatican de cardinalul Jorge Mario Bergoglio, care va fi transmis de numeroase posturi de televiziune din întreaga lume. Iar dacă programul oficial al Vaticanului nu prevede nicio schimbare sensibilă, acest papă imprevizibil şi dornic de contacte directe cu oamenii, în special cu cei sărmani, poate să rezerve surprize.

CRĂCIUNUL LA BETLEEM De ani de zile, creştinii palestinieni abandonează în linişte locul unde se spune că Iisus s-a născut într-o iesle, iar locuitorii din clasa de mijloc îşi fac bagajele, îndreptându-se spre o viaţă mai puţin haotică în America de Sud, Europa şi SUA. Deşi turismul s-a oprit cu peste un deceniu în urmă, în timpul celei de-a doua Intifade palestiniene, în prezent turiştii au început să revină la Betleem. Cu toate acestea, palestinienii susţin că există obstacole majore în calea unei renaşteri a turismului în oraş. Este vorba despre punctele de control militar israeliene şi despre bariera de securitate care separă Betleemul la Ierusalim, despre casele şi magazinele închise, simboluri ale unei economii stagnante, dar şi despre coloniile israeliene care se înmulţesc în jurul Betleemului pe un teren revendicat de palestinieni pentru un stat viitor.

Vera Baboun, primul primar-femeie din Betleem, vrea să-l transforme într-un oraş deschis tuturor şi în special pelerinilor creştini şi creştinilor palestinieni care l-au părăsit. Vera Baboun, o creştină al cărei fost soţ a petrecut trei ani într-o închisoare din Israel în timpul primei Intifade, doreşte să-i atragă înapoi pe foştii rezidenţi şi să creeze condiţii pelerinilor creştini pentru ca aceştia să se simtă încurajaţi să îşi prelungească sejurul la Betleem. Împrumutând o tactică a retailerilor americani, primarul a aprins pomul de Crăciun din Piaţa Ieslei cu două săptămâni mai devreme decât de obicei, a adăugat cântăreţi şi dansatori festivităţilor de zi cu zi şi ţine deschisă piaţa meşteşugarilor timp de opt zile în loc de una. De asemenea, primarul a autorizat funcţionarea a cinci hoteluri tip boutique, care vor suplimenta cu 300 numărul actual de 3.700 de camere, pline în timpul săptămânii de Crăciun, dar de cele mai multe ori goale în restul anului. În plus, se depun eforturi pentru a îmbunătăţi accesul persoanelor în vârstă la obiectivele din oraş şi pentru a renova Biserica Naşterii Domnului, datând din secolul al IV-lea, despre care UNESCO susţine că este cea mai veche biserică creştină încă în uz.

Pe de altă parte, clerul din Betleem susţine că plecările din oraş ar putea reduce bisericile istorice la nişte simple obiective turistice. Betleemul a fost prins în luptele din cadrul celei de-a doua Intifade, inclusiv în conflictul care a opus, timp de 39 de zile, trupele israeliene militanţilor palestinieni ascunşi în Biserica Naşterii Domnului. Numărul de vizite turistice este în creştere în acest an, ajungând la 1,6 milioane, susţin oficialii palestinieni. Pe de altă parte, cei mai mulţi vizitatori vin cu autobuzul şi stau doar pentru a vedea Biserica Naşterii Domnului, unde se spune că s-a născut Iisus. Puţini se opresc să cumpere un rosarium sau o porţie de humus. Aproape toţi se cazează la hoteluri din Israel, care concurează cu Betleemul pentru banii turiştilor. „Noi nu beneficiem de puterea de cumpărare a acestor turişti”, susţine Fayrouz Khoury, director adjunct al Camerei de comerţ. De asemenea, taxiurile din Ierusalim refuză adesea să ducă călătorii la Betleem, iar evreii israelieni sunt avertizaţi să nu intre în oraş, potrivit armatei israeliene. În plus, hărţile detaliate ale Google se opresc la punctele de control militar israeliene.

Eforturile de a stopa emigrarea creştinilor din oraş au mers şi mai lent. În timpul erei otomane din urmă cu un secol, Betleemul era în proporţie de 90% creştin. Astăzi, oraşul de 22.000 de locuitori este în proporţie de peste două treimi musulman, din cauza plecării creştinilor, unui aflux de musulmani palestinieni în oraş şi unei rate mai mari a naşterilor în rândul comunităţii musulmane.