Pentru coordonarea tututor activităţilor economice şi administrative ale Vaticanului, Papa Francisc a creat un secretariat al Economiei, echivalentul unui minister într-un structură guvernamentală. Aceasta este prima decizie de amploare luată de Suveranul Pontif în cadrul marii reforme a Curiei Romane, aparatul administrativ al Sfântului Scaun, care coordonează şi realizează organizarea necesară Bisericii Romano-Catolice pentru corecta împlinire a misiunii sale. “Un nou secretariat al Economiei va avea autoritate în privinţa tuturor activităţilor economice şi administrative din interiorul Sfântului Scaun şi al statului Vatican”, se arată într-un comunicat al Vaticanului, care precizează că noua instituţie va fi însărcinată cu pregătirea bugetului şi planificarea financiară.

Secretariatul va fi condus de cardinalul australian George Pell, ales de Papa Francisc într-un consiliu de opt cardinali cu care se consultă în mod regulat. Ministerul va pune în practică directivele formulate de noul “consiliu pentru economie”, format din opt cardinali şi şapte experţi în domeniul financiar, de naţionalităţi diferite, care se va întruni periodic. Această reformă este adoptată în conformitate cu recomandările unei comisii compuse în majoritate din experţi laici, numiţi de Papă, vara trecută, pentru a investiga activităţile economice şi administrative ale Sfântului Scaun. Anunţul a fost făcut de Vatican înaintea unei reuniuni a 150 de cardinali din întreaga lume. Pe lângă acest secretariat, Papa a anunţat numirea unui “controlor general” care va putea verifica orice agenţie sau instituţie a Sfântului Scaun şi a statului Vatican. Totodată, administraţia patrimoniului scaunului apostolic va juca rolul băncii centrale a Vaticanului, cu toate obligaţiile şi responsabilităţile instituţiilor de acest tip la nivel mondial.

Administraţia Sfântului Scaun a fost afectată de numeroase probleme şi scandaluri, din cauza lipsei de transparenţă a activităţilor, a dispersării responsabilităţilor, a privilegiilor învechite, a absenţei controlului şi regulilor birocratice, aşa cum au scos la iveală scurgerile de informaţii cunoscute drept “Vatileaks”, în 2012. Papa Francisc a accelerat reformele iniţiate de Papa Benedict al XVI-lea, dar care nu fuseseră puse în practică cu fermitate.